|
Doliu în cultura națională
Pe data de 22 februarie 2018 a plecat în lumea celor drepți poetul și traducătorul Igor Crețu.
S-a născut la 21 martie 1922, în satul Vladimirovca, Cahul în familia intelectualilor Vera și Constantin Creţu. Tatăl său a fost de trei ori senator în Parlamentul României. Însuși Igor Crețu a fost ofiţer în Armata română, dar nu a participat la operațiunile militare. A făcut studii la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chișinău (1945-1951), avîndu-i colegi pe Ion Osadcenco, Baca Deleanu, Alexei Marinat. Apoi a studiat la Institutul de Literatură „Maxim Gorki" din Moscova (1957-1958). A fost redactor la revista „Nistru" şi consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova.
A vorbi despre Igor Crețu înseamnă a deschide pagini pilduitoare din cultura noastră literară. Igor Crețu a fost poet prin vocație, dar care s-a aplecat mai ales asupra traducerii și valorificării tezaurului culturii universale. Munca de creaţie, înfăptuită de către Igor Creţu este una titanică. Prin efortul său asiduu au devenit un bun spiritual pentru masele largi de moldoveni cărţi nemuritoare, ca: „Suflete moarte" de N. Gogol, „Copilăria" de M. Gorki, „Donul liniştit" de M. Şolohov, „În ajun" de I. Turghenev, „Voinicul în piele de tigru" de Ş. Rustaveli. Traducerile din Shakespeare, Byron, Burns, Baudelaire, din folclorul găgăuz şi încă multe alte tălmăciri măiestre au ieșit de sub pana maestrului Igor Crețu. Traducerile sale se impun printr-un înalt profesionalism, prin stil elevat şi forţă de recreare artistică.
Nu poate fi trecut cu vederea rolul pe care l-a avut Igor Crețu în formarea literară a tinerilor scriitori Ion Druţă, Iacob Burghiu, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, dar şi a poeţilor C. Condrea, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, care adesea îi treceau pragul lăsîndu-i manuscrisele.
Mihai Cimpoi spunea că Igor Crețu nu a scris literatură pentru că nu a putut să scrie literatura care i se cerea, preferînd să se retragă în traducere, în munca de redactor. De fapt nu este pe deplin adevărat, pentru că Igor Crețu, în ciuda vicisitudinilor timpului a scris poezie, proză, dar nu le-a publicat, acestea rămînînd încă a fi cunoscute și apreciate de cititor.
Astăzi Liceul Teoretic din satul Găvănoasa, în subordinea administrativă a căruia intră și Vladimirovca, satul de baștină al lui Igor Crețu, îi poartă numele. Igor Crețu a fost laureat al Premiului de Stat al RSSM.
Sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Igor Crețu va fi depus mîine, 25 februarie 2018, la Uniunea scriitorilor.
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1614
- Populația:
- 656 locuitori
Roşietici este un sat şi comună din raionul Floreşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Roşieticii Vechi, Roşietici și Cenuşa. Satul Roșietici este situat la o distanță de 15 km de orașul Florești și la 145 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 656 de oameni. Satul Roșietici a fost atestat documentar în anul 1614.
Comentarii
(0)