29 iulie 2024, 11:00 Realitatea moldovenească 1675

30 de ani de la adoptarea Constituției R. Moldova: Trebuie să ridicăm nivelul de responsabilitate față de executarea legii supreme

Asociația Obștească „Institutul Justiției Constituționale”, în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”, a organizat conferința științifică aniversară națională “30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova: realizări, probleme și perspective”.

Petru Lucinschi, fost președinte al Republicii Moldova, a subliniat rolul esențial al Constituției ca lege supremă a țării. El a adăugat că, deși Constituția reflectă cele mai înalte cerințe pentru dezvoltarea statului, problema majoră rămîne implementarea și respectarea acesteia. „Au trecut 30 de ani, iar din punct de vedere al nivelului științific și al normelor privind libertățile și drepturile omului, statul de drept este reflectat la un nivel foarte înalt. Avem opinia multor savanți și politicieni din lume care declară că Constituția Republicii Moldova reflectă cele mai înalte cerințe pentru dezvoltarea acestui stat. Altceva, avem probleme cu implementarea și executarea, problemă înregistrată nu doar în Republica Moldova. Mă bucur că pe noi ne interesează și ne deranjează cum se implementează Constituția. Această conferință este o încercare de a atrage atenția asupra acestui aspect”, a spus Lucinschi.

Vladimir Voronin, fost președinte al Republicii Moldova, a evidențiat că, pe parcursul celor 8 ani de aflare a PCRM la putere, nu a fost schimbată nicio virgulă din Constituție, criticînd numeroasele modificări ale legii supreme din ultima perioadă. „Uitați-vă, am un document de o pagină și jumătate cu modificările făcute în Constituție începînd cu 2016, nu din 2009. Niciuna dintre aceste modificări nu a fost conformă cu Constituția. Curtea Constituțională a fost transformată în slujitoarea actualei puteri. De aceea, prima măsură care trebuie luată este să punem o lacăt mare pe clădirea Curții Constituționale. Nicio structură europeană sau altă țară nu trebuie să ne dicteze ce să facem în Constituție. Trebuie să ridicăm nivelul de responsabilitate față de executarea Constituției. Dacă depui jurămîntul și încalci Constituția, trebuie să fii tras la răspundere penală. Atunci, totul va fi la locul lui”, a declarat Voronin.

Ion Chicu, fost prim-ministru al Republicii Moldova, a subliniat că Constituția este legea de bază a țării și toate actele normative trebuie să corespundă acesteia. Chicu a menționat că, în ultimii ani, au existat numeroase încercări de încălcare a Constituției, evidențiate prin multiplele adresări la Curtea Constituțională pentru legile adoptate. "În ultimii trei-patru ani, am avut multe exemple de încălcare a acesteia, cu numeroase adresări la Curtea Constituțională pentru legile adoptate. Multe dintre aceste contestări sînt admise deoarece Parlamentul nu aprobă legi în conformitate cu Constituția. Avem modificări la legislația privind Guvernul, acte normative care ar trebui să fie discutate și publicate în Monitorul Oficial, dar care sînt aprobate doar prin decizii protocolare, lucru absolut ilegal."

Victor Stepaniuc, doctor în istorie, a vorbit despre o lacună importantă a Constituției, referitoare la lipsa unui nume concret pentru suveranul poporului. El a subliniat că în orice Constituție este fixat numele poporului care își declară dreptul la autodeterminare, iar lipsa acestuia în Constituția Moldovei reprezintă o problemă de identitate. Totodată, el a remarcat că lipsa mecanismelor care să asigure stabilitatea politică și instituțională constituie o altă problemă majoră. „În Republica Parlamentară, unde nu există cultură politică, structurile statului se reorganizează prea des, lipsind principiul continuității și stabilității. Dacă aceste principii sînt încălcate, atunci societatea și statul nu se pot dezvolta normal. Specialiștii în politologie, istorie și drept au clarificat aceste chestiuni în numeroase articole, însă politicienii nu le citesc și se conduc mai mult de ambițiile lor politice. Un alt punct este că Curtea Constituțională are atribuții prea largi, care uneori îi permit să uzurpeze puterea de stat. Tălmăcind Constituția, ei practic o modifică și creează alte norme de drept. Aceasta este inadmisibil. Orice țară are un singur legiuitor, numai Parlamentul creează norme de drept, iar cel de-al doilea care poate modifica Constituția este poporul, printr-un referendum”, a subliniat Stepaniuc.

La rîndul său, Anatol Plugaru, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, ex-ministru al Securității Naționale, sugerează înființarea unui tribunal obștesc, care s-ar ocupa de încălcarea Constituției. "Ceea ce avem noi din momentul adoptării acestei legi fundamentale nu este altceva decît degradare permanentă. S-a ajuns la violarea Constituției cu tot felul de hîrtiuțe, cum s-a ajuns la chestia aceasta cu numirea limbii, ne mai vorbind de neutralitate. Ne rămîne prin metode de democrație directă, discuții publice, să luminăm și să deșteptăm lumea, pentru a îmbunătăți situația. Este crucial să conștientizăm că degradarea actuală nu este doar o problemă legislativă, ci și una de educație civică. Trebuie să ne educăm cetățenii să respecte și să aprecieze importanța Constituției. Organizarea unor discuții publice și a dezbaterilor, inclusiv în școli și universități, ar putea ajuta la formarea unei conștiințe naționale puternice. De asemenea, crearea unui tribunal obștesc ar permite ca încălcările Constituției să fie judecate rapid și eficient, trăgîndu-i la răspundere pe cei vinovați și restabilind încrederea cetățenilor în statul de drept.”

Fostul ministru al Educației, diplomatul Victor Țvircun, a accentuat necesitatea apărării Constituției și trezirii societății pentru a aduce implementarea legii în concordanță cu spiritul acesteia. „Este un moment foarte grav care trebuie luat în considerare nu doar de cei care sînt la putere, ci de toți cetățenii țării”, a avertizat el.

Eugen Rusu, fost președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova, a evidențiat că, deși au existat încercări de modificare a Constituției, în multe cazuri s-a revenit la formulele vechi, adoptate în 1994, fapt care demonstrează calitatea și superioritatea legii fundamentale. Rusu a subliniat că orice modificare viitoare trebuie făcută cu mare atenție pentru a nu schimba conceptul legii fundamentale.

Conferința s-a încheiat prin adoptarea unei rezoluții, care va servi ca bază pentru completări ulterioare în funcție de propunerile participanților.

Ziua Constituției Republicii Moldova este marcată anual pe data de 29 iulie. Legea supremă a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 , pe data de 12 august aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare la 27 august 1994.