20 iulie 2024, 13:00 Realitatea moldovenească 1364

Alexandru Flenchea: Aceeași țară - abordare diferită, la un an distanță

„Nu pot să nu fac o paralelă între crima de la Rîșcani și atacul armat de anul trecut de la Aeroportul Chișinău, pentru care au fost responsabili ministrul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră”, a declarat Alexandru Flenchea, expert în securitate, în cadrul emisiunii ”По фактам”.

Flenchea a spus că are întrebări pentru polițiștii de frontieră. „Nouă ni se spune că încă din primele ore ale războiului, frontiera a fost închisă, au fost consolidate toate măsurile de securitate. Cu toate acestea, în primul rînd, vedem că un astfel de cetățean dubios a intrat pe teritoriul țării noastre, a cerut cu succes azil și a dat cu succes în judecată această țară. În al doilea rînd, cum a intrat infractorul în țară și unde a dispărut? Cum va fi asigurată securitatea noastră și faptul că în țara noastră intră tot felul de personaje? Ce se întîmplă la frontieră în ceea ce privește contrabanda?

El a subliniat, de asemenea, că în țara vecină se duce un război și este evident că oriunde în lume unde există un război, există arme fără control. „Nu degeaba toate țările controlează frontierele de intrare pentru a preveni intrarea pe teritoriul lor a persoanelor care sînt în pericol sau care ar putea solicita azil.”

Noi.md amintește că un cetățean străin a fost omorît în sectorul Rîșcani al capitalei, de către un bărbat care a efectuat cîteva împușcături din mers, pe trotinetă, în direcția victimei.

Ulterior, organele de drept au cerut ajutorul cetățenilor pentru identificarea bărbatului care a comis crima.

Potrivit poliției, individul împușcat a fost anunțat în căutare pe canalele Interpol de către autoritățile de drept ale Regatului Unit al Marii Britanii, cu scop de arest și extrădare, fiind învinuit de comiterea unor infracțiuni de contrabandă și comercializarea heroinei.

Acesta nu a fost extrădat pînă acum, deoarece a depus cerere de azil. Potrivit Procuraturii Generale, faptul tergiversării îndelungate a examinării cererii de azil, de la depunere pînă în prezent, a dus la imposibilitatea menținerii în stare de arest a persoanei și aplicarea unei măsuri preventive alternative, reieșind din faptul că, pe o cerere de extrădare, Codul de procedură penală prevede posibilitatea menținerii în stare de arest pînă la 180 de zile.

Despre situația creată, Procurorul General a informat și sesizat la 03.04.2024 Consiliul Superior al Magistraturii, cu descrierea detaliată a faptelor de tergiversare la examinarea în contencios administrativ. La 31.05.2024, CSM a informat Procuratura că Inspecția Judiciară a respins ca neîntemeiată adresarea Procur