29 decembrie 2018, 14:00 Realitatea moldovenească 16057

Ce pericole comportă lichidarea școlilor-internat din Moldova?

În curînd, în Moldova se preconizează lichidarea majorității școlilor-internat, fapt care, în opinia experților, poate avea consecinţe de-a dreptul deplorabile, exprimate prin creșterea numărului de copii nefericiți în familii dificile, creșterea numărului de copii ai străzii, precum și a crimelor comise de minori.

Autoritățile ţării planifică, într-un an, să reducă la minimum numărul școlilor-internat din Moldova şi poate chiar să le facă să dispară definitiv. „Dezinstituționalizarea" elevilor din cadrul acestor instituţii este prevăzută de Strategia pentru protecţia copilului pentru perioada 2014-2020.

Totuşi, după cum arată statisticile, odată cu scăderea numărului de școli-internat, adică odată cu reducerea cotei de responsabilitate a statului pentru soarta elevilor, în Moldova se înregistrează o creştere a numărului de copii ai străzii, dar şi de infracţiuni comise de minori. Altfel spus, majoritatea celor care sînt îngrijiți de ONG-urile de profil sînt nevoiţi, după lichidarea școlilor-internat, să se întoarcă în familii unde, aparent, nu sînt iubiți sau așteptați sau se completeze rîndurile copiilor fără adăpost.

Potrivit informaţiei MAI al Moldovei, în anul 2017, numărul de infracţiuni și crime comise de minori a scăzut ușor față de 2016, dar, totuşi, rămîne a fi impresionant. 460 de copii au fugit de acasă, 1400 de copii au ajuns în atenția poliției, peste 300 au fost victime ale violenței sexuale și 114 au încercat să se sinucidă. Nu trece o săptămîna ca în presă să nu apară informații despre manifestări de violenţă în familie, inclusiv faţă de copii. De cele mai multe ori acest lucru se întîmplă în familii vulnerabile, asemeni celor în care ONG-urile de profil, urmînd principiul „pentru binele copilului", îi întorc pe foștii elevi ai școlilor-internat și ai orfelinatelor.

Raportul publicat pe site-ul CCF-Moldova susţine că angajații organizațiilor urmăresc soarta copiilor după întoarcerea lor în familii și lucrează cu părinții. Totuşi, eficiența acestei activităţi rămîne a fi scăzută.

Fosta elevă a uneia dintre școlile-internat din Chișinău, Alexandra Gaiv, este convinsă că aceste instituții nu ar trebui închise, cel puțin acum. „Copiii nu ajung acolo aşa, de foaie verde. Mulți dintre ei nu au nici rude, nici părinți. Și dacă există, atunci acestea, cel mai probabil, sînt nişte alcoolici, dependenți de droguri, oameni bolnavi psihic. La ce bun să le fie întorşi copiii? Ei vor fugi oricum de la ei", a subliniat ea.

Potrivit experților, probabil școlile-internat nu sînt cea mai bună variantă pentru copii. Totuşi, oare chiar este mai bine să vedem copii nefericiți în familii vulnerabile sau copii ce trăiesc în stradă? Oare chiar implementarea practic forţată a programelor de lichidare a orfelinatelor și a școlilor-internat rezolvă problema? Atunci, despre care realizări în acest domeniu raportează ONG-urile de profil?

Ceea ce se potrivește Europei nu este potrivit pentru Moldova. Așa crede președintele onorific al Fondului pentru Copii, Maia Ionco. „Europa a ordonat închiderea școlilor-internat, drept rezultat mulți dintre copiii noștri au rămas în stradă. Nu sînt sigură că tot ce este bun pentru țările europene, este acceptabil pentru Moldova. Toți cei implicați în reformă vorbesc frumos despre ea, totuşi ce avem în realitate? Autoritățile, ONG-urile primesc bani buni din Europa și îi valorifică într-o manieră „frumoasă": rezolvă situaţia unui anumit număr de copii și după aceea reportează despre succesul implementării reformei", menţionează Maia Ionco.