22 decembrie 2017, 12:15 Realitatea moldovenească 7775

Investigația Kroll 2: Unde au ajuns banii

Banca Națională a Moldovei a publicat o sinteză detaliată a multașteptatului raport Kroll 2, care arată de altfel cum au fost furați banii, precum și țările în care aceștia au circulat sau au ajuns.

Sinteza dezvăluie legătura grupului Șor cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase. Cu toate acestea, documentul care are 57 de pagini nu conține numele beneficiarilor "miliardului" furat.

Kroll scrie despre implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Șor („Grupul Șor"). Astfel, cel puțin 77 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din LetoniaBanca Naţională a Moldovei a publicat sinteza raportului Kroll II

Marea majoritate a acestor conturi au fost deschise pe numele unor companii înregistrate în Marea Britanie sau în alte locații. Drept rezultat, Ilan Șor ar fi avut legături cu zeci de firme off-shore, prin care s-au spălat peste 600 de milioane de dolari de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

"Persoanele fizice și societățile afiliate grupului Șor și-au majorat participația la cele trei bănci din Moldova (Banca de Economii (BEM), Banca Socială SA (BD) și Unibank (UB) într-o încercare aparentă de a frauda și, prin urmare, au controlat băncile și le-au determinat să majoreze în mare măsură împrumuturile. Societățile afiliate grupului Șor ar avea, de asemenea, legătură cu structurile corporative și bancare, prin care se pare că a fost comisă", se arată în document.

Mecanismele identificate în acest caz de specialiștii companiei Kroll sînt:

- prezentarea greșită a ratelor de lichiditare de către bănci spreBNM;

- asigurarea împrumuturilor împotriva garanțiilor suspecte;

- excluderea anumitor membri ai consiliului de administrație de la procesul de luare a deciziilor și ignorarea preocupărilor ridicate de către angajații de rang înalt ai băncilor, care au permis ca împrumuturile la scară largă să continue să atingă niveluri nesustenabile (n.r. inacceptabile) în 2014.

Kroll a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 - 2014. Împrumuturile oferite ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia, aparent coordonate de Șor.

Menționăm că în sinteză apare doar numele primarului de Orhei, Ilan Șor. Experții consideră că numele beneficiarilor ar trebui să rămînă confidențiale, pentru a nu prejudicia ancheta aflată încă în desfășurare.

"O parte din fluxurile de fonduri care au fost descoperite pînă în prezent au scos la iveală un număr de persoane au făcut parte din administrarea frauduloasă sau au obținut un anumit beneficiu. Încasările în conturi personale sau în companii legate de aceste persoane au totalizat aproximativ 50 milioane de dolari. Pentru a proteja mersul corespunzător în ceea ce privește procedurile civile sau penale, este important ca beneficiarii aparenți să rămînă confidențiali. Pentru a evita prejudicierea oricăror proceduri legale actuale sau viitoare, aceste informații vor fi împărtășite numai cu autoritățile penale corespunzătoare din Moldova".

Vedeți mai jos unde au ajuns banii de la cele trei bănci fraudate:

Ilan Șor nu a comentat deocamdată informațiile apărute. Anterior însă, el a declarat că nu este posesorul "nici măcar al unui singur dolar" din banii sustrași de la Banca de Economii SA (BEM), Banca Socială SA (BS) și Unibank SA (UB). Mai mult, în cazul în care compania Kroll va include numele său în lista beneficiarilor, atunci el a spus că va cere despăgubiri de milioane de dolari prin intermediul instanțelor internaționale.

În luna noiembrie, reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson au efectuat o vizită la Chișinău cu scopul de a agrea structura și termenele strategiei de recuperare a activelor delapidate ca urmare a fraudei, apreciată drept „furtul miliardului", care a dus în 2014 la falimentarea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank.

Compania Kroll a fost angajată de Guvernul R. Moldova pentru a investiga fraudele de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.