09 noiembrie 2017, 14:38 Realitatea moldovenească 40395

Cît de dispuși sînt tinerii să rămînă în țară

Noutatea bună este că majoritatea tinerilor totuși nu planifică să emigreze – 58%, cu toate că și cota semnificativă de 23% care doresc să plece peste hotare la lucru nu poate să nu fie luată în considerare.

Intenția de a pleca peste hotare, %

Studii peste hotare

În primul rînd, intenția de a merge la studii peste hotare este caracteristică absolvenților de licee. Mai mult de jumătate dintre acești tineri sînt locuitorii orașelor (56%), majoritatea covîrșitoare vorbesc limba moldovenească (97%). Este interesant că predominanța tineretului urban se demonstrează și prin faptul că majoritatea lor de câteva ori pe săptămînă conduc mașina, fac cumpărături de haine mai des decât acei care nu planifică să plece peste hotare la studii.

Acești tineri sunt cei mai optimiști în ceea ce privește viitorul serviciu – 81% planifică să lucreze conform specialității (în comparație cu 49-67% din celelalte segmente). Într-adevăr, trebuie să fii optimist, dacă ai de gând să depui efortul financiar de a învăța peste hotare. Vârsta lor medie este de 19 ani și jumătate.

"Oaspetele care lucrează" (traducere a termenului "gastarbeiter" din germană)

Constatarea alarmantă este că fiecare al patrulea tînăr planifică să plece peste hotare pentru a lucra. 64% dintre aceste persoane sunt din mediul rural, 16% - din Chișinău. Acești tineri sînt economicoși și mai rar își permit să procure o haină nouă. Cea mai mare cotă a acestora deja lucrează (56%). Merită menționat faptul că acești tineri nu prea stau fără de lucru (în rândul lor cota celor care nici nu învață și nici nu lucrează este mai mică decât în celelalte segmente – 23%, față de 26-39%). Deci, ei pleacă nu atît din cauza că nu au de lucru, cît, probabil, din motiv că munca de pe loc nu este suficient de bine remunerată? Fiecare al treilea are dubii că în viitor va lucra conform specialității (față de 14-19% în alte segmente). Ei argumentează această nesiguranță prin faptul că "există puține locuri de muncă pentru specialitatea lor". În rîndul acestor tineri este ridicată rata celor care au studii profesionale și studii tehnice (16-17%, față de 3-14% în rândul segmentelor care planifică emigrarea cu alte scopuri decît cel de lucru).

Ce ne rămîne?

Cine rămîne în țară? Acei cărora le merge bine aici și care cred că lucrurile în continuare se vor aranja bine pentru ei sau acei cărora nu le merge chiar bine? În timp ce emigrarea atrage în primul rând persoanele care au obținut diploma de studii superioare, majoritatea tinerilor care nu planifică să emigreze pentru lucru, studii sau trai face parte dintre acei tineri care la moment fac universitate.

Este trist că, în rândul tinerilor care au absolvit școala profesională, intenția de emigrare este foarte pronunțată – oare cel mai scurt ciclu de studii îi atrage pe acești tineri prin faptul că investiția de timp fie că este mică și pot emigra oricând, fie că ei speră că studiile lor vor fi mai apreciate peste hotare.

Emigrarea pentru studii poate fi un beneficiu valoros dacă acești tineri se întorc în țară. Este important doar de înțeles, cum ei ar putea fi motivați să considere angajarea în Moldova ulterior.

Tinerii care emigrează peste hotare cu scopul de a studia reprezintă o resursă foarte prețioasă, care poate fi recrutată de pe acum – prin descrierea oportunităților de lucru în Moldova, ca acești tineri să știe pentru ce merită să se întoarcă în țară.Stagiile de practică ar putea fi unul dintre instrumente pentru motivarea tinerilor să rămînă în țară – în Moldova doar există oportunități de creștere în carieră, oportunități de dezvoltare profesională. E posibil că tinerii la moment nu cred în aceasta și de aceea trebuie să o vadă cu ochii proprii.

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Metodologie: Rezultatele cercetării sînt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).