02 iunie 2017, 14:45 Realitatea moldovenească 2553

Prin ce este cunoscut noul președinte al Curții Constituționale

Ion Munteanu

Decizia privind numirea fostului parlamentar român Tudor Panțîru în funcția de președinte al Curții Constituționale a RM a fost publicată în Monitorul oficial vineri, 26 mai. El a fost ales prin votul secret al membrilor CC, înlocuindu-l în postul de șef al instanței pe Alexandru Tănase.

Pînă la numirea la Curtea Constituțională a Moldovei, Panțîru era cunoscut mai mult ca un politician român cu viziuni unioniste și un adept activ al unirii celor două țări. Experții se întreabă – în interesele cărui stat activează actuala componență a Curții Constituționale?

Între politică și justiție

Tudor Panțîru face parte din singurul organ al jurisdicției constituționale din Moldova din 2013. Mandatul judecătorului în vîrstă de 65 de ani expiră în 2019. El are în spate o carieră lungă și destul de reușită în calitate de judecător și politician în Moldova, România și alte țări. În ultimii ani, înainte de a fi numit la Curtea Constituționale a RM, Panțîru, care este unul dintre foștii lideri ai „Frontului popular" din Moldova, a fost cunoscut mai mult ca un politician român cu viziuni unioniste și un adept activ al unirii celor două țări.

Tudor Panțîru a obținut diploma de jurist la Universitatea de Stat a Moldovei. După absolvire a practicat activitatea de avocat, apoi, pe parcursul a 10 ani, a fost judecător. Ulterior cariera lui s-a mutat în domeniu politicii: Panțîru a fost deputat în primul parlament al RM, ambasador și reprezentant permanent al țării la ONU. În 1996 el a revenit în domeniul juridic și a fost delegat la Strasbourg drept primul judecător moldovean la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

După expirarea mandatului, Tudor Panțîru a întreprins mai multe tentative de a reveni la CEDO, acestea fiind însoțite de fiecare dată de scandal. Însă toate au suferit eșec. În 2001 candidatura lui a fost propusă repetat din partea Republicii Moldova și el se afla la un pas de la o nouă numire. Dar la putere a venit Partidul Comuniștilor, care a declarat despre încălcarea procedurii de selectare și l-a rechemat de la Strasbourg pe candidatul la postul de judecător. Panțîru a fost acuzat de manipulări cu proprietăți imobiliare din Chișinău și a fost exclus din listă. Atunci, la postul de judecător la Strasbourg a fost ales procurorul Stanislav Pavlovschi.

Ulterior Panțîru a exercitat funcțiile de judecător la Curtea Constituțională a Bosniei și Herțegovinei și a Judecătoriei Supreme din Kosovo. La finele anului 2008, Panțîru a cîștigat cursa electorală în parlamentul român, devansîndu-i pe consilierul președintelui României Eugen Tomac și pe scriitorul Nicolae Dabija. Toți trei au luptat pentru un mandat alocat reprezentanților diasporei românești din țările Europei de Est și Asiei. În Moldova, la alegeri au participat 2,3 mii de alegători și Tudor Panțîru s-a plasat pe locul trei, obținînd cele mai puține voturi. O situație similară s-a păstrat și în rezultatul votului. În întreaga regiune, dar în urma aplicării coeficientului matematic electoral, Panțîru a obținut mandatul.

În 2013 el din nou a candidat la postul de judecător al CEDO, de data aceasta din partea României. El a reușit să ajungă în lista candidaților, însă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a refuzat candidatura lui. În susținerea lui Panțîru au votat doar 10 din 200 de deputați europeni. Să ajungă la Curtea Constituțională a RM i-a fost mai ușor: membrii Consiliului Superior al Magistraturii, din partea căruia a fost delegat Panțîru la CC, i-au susținut candidatura.

Unul dintre cei mai bogați judecători din Moldova și România

Tudor Panțîru este, fără exagerare, unul dintre cei mai bogați judecători nu doar din Moldova, dar și din România. Acum cîțiva ani, în presa din Moldova au apărut investigații care puneau la îndoială legalitatea capitalului lui. Totuși, pentru a ne convinge de avuția magistratului, este suficient să facem cunoștință cu averea declarată, mijloacele bănești și datoriile debitoare.

Noul președinte al Curții Constituționale a RM deține apartamente și terenuri în Moldova și România. Potrivit declarației de venit, în perioada numirii în CC a Moldovei, suma depunerilor bănești în România constituia circa 270 de mii de dolari în diferite valute alte 50 de mii de dolari se păstrau într-o bancă americană și 240 de euro într-o bancă franceză. Potrivit declarației, judecătorul i-a împrumutat unei persoane fizice 309 mii de dolari și 100 de mii de euro.

Tudor Panțîru consideră neîntemeiate orice bănuieli asupra integrității și onestității sale în calitate de slujitor al justiției constituționale. „Am fost judecător internațional în Bosnia, Kosovo, la Strasbourg și nimeni niciodată nu s-a îndoit de onestitatea mea. Mai degrabă invers, au avem mereu probleme din cauza independenței mele, deoarece eu nu puteam fi dirijat. Să fii integru este în caracterul meu, în sînge", le spunea judecătorul constituțional jurnaliștilor.

În serviciul poporului român

În 2001 Panțîru s-a mutat cu traiul din Moldova în România și de atunci, drept loc principal de tral al lui toate sursele biografice numesc Bucureștiul, chiar și după numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale din Moldova.

Viziunile politice și dubla cetățenie a lui Tudor Panțîru întotdeauna generau o critică dură din partea opoziției parlamentare, care consideră că el nu poate fi nici judecător, nu tocmai președinte al Curții Constituționale. Și nu doar că este cetățean al altei țări. Fiind ales în organul legislativ al țării vecine, timp pe parcursul mandatului său el a servit poporul român și a făcut declarații publice îndreptate împotriva statalității și independenței RM, ceea ce contravine Constituției moldovenești.

Potrivit dosarului de deputat, timp de patru ani Panțîru a propus în Parlamentul României 24 de inițiative legislative, dintre care 9 au fost adoptate, de trei ori a venit cu declarații politice. În una dintre ele, Panțîru insista asupra simplificării procedurii de restabilire a cetățeniei române pentru cetățenii moldoveni, considerînd că acest fapt va contribui la europenizarea și modernizarea Moldovei, va deveni catalizatorul procesului de democratizare a țării. „Cred că evenimentele politice interne nu trebuie să influențeze asupra obligației morale a României de restabilire a drepturilor istorice a românilor basarabeni", a declarat Panțîru de la tribuna parlamentului român.

În declarația privind rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova în martie 2009, Panțîru a menționat un șir de încălcări în cadrul campaniei electorale, chemînd România să nu rămînă indiferentă și, de rînd cu instrumentele politice, să utilizeze și posibilitățile juridice. În opinia lui, România trebuia să se implice în situație și să inițieze o anchetă la Curtea Europeană privind încălcările în cadrul alegerilor pe teritoriul Moldovei. Panțîru îi numește români pe cei care locuiesc pe teritoriul dintre Prut și Nistru și chemă parlamentul Românei să apere interesele naționale.

În Parlamentul Moldovei, la depunerea de către Tudor Panțîru a jurămîntului de judecător, unii deputați au părăsit sala în semn de protest. Cei mai revoltați erau reprezentanții PCRM, care au menționat că în ultimii 10 ani, înainte de numirea la CC, Panțîru nu a lucrat în Republica Moldova. Drept răspuns la aceste pretenții, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, de la care judecătorul a obținut undă verde pentru CC, au declarat că el are viză de reședință în Moldova. Răspunderea pentru înaintarea candidaturii lui Panțîru aparținea anume acestui organ, pentru că, potrivit Constituției, cîte doi membri ai CC sînt numiți de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.

Deputații din Partidul Socialiștilor, de asemenea, s-au pronunțat în repetate rînduri împotriva aflării la CC a fostului parlamentar român. Încă fiind șef de fracțiune a PSRM, actualul președinte, Igor Dodon, menționa că un cetățean al altui stat nu poate fi judecător la Curtea Constituțională a RM.

Ale cui interese servește Curtea Constituțională?

Precum menționează experții, Tudor Panțîru a reușit să ajungă la Curtea Constituțională a RM datorită relațiilor sale calde cu reprezentanții locali ai elitei politice proromâne. Printre aceștia figurează mulți membri ai Partidului Liberal, care de fiecare dată îi iau apărarea judecătorului, calificînd drept „atacuri românofobe" toate pretențiile înaintate din partea opoziției. „În sfîrșit, a venit timpul cînd la noi, în posturi de rang înalt, se află persoane care au muncit la București, dar nu la Moscova", a declarat ex-deputatul PL Valeriu Munteanu.

Mulți foști liberal-democrați, inclusiv Alexandru Tănase, de asemenea, au relații bune cu Tudor Panțîru. Se știe că Tănase, în 2008, i-a acordat asistență juridică în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare în țara vecină în calitate de candidat al Partidului Social Democrat al României.

Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ex-președintele țării Nicolae Timofti l-a susținut deschis pe Panțîru în multe situații, cînd în jurul lui se adunau norii. Puțini știu însă că, acum 15 ani, Timofti făcea parte din comisia guvernamentală pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CEDO, promovîndu-l pe Tudor Panțîru la această funcție, propus de Asociația Judecătorilor.

„Pe parcursul ultimilor ani, încrederea societății față de CC s-a redus considerabil, inclusiv din cauza unui șir de hotărîri ce depășesc limitele cadrului constituțional, menționează unul dintre experții noștri. E puțin probabil că ceva se va schimba în această privință odată cu venirea la conducere a noului președinte al CC, care nu doar are viziuni similare, dar și se consideră, în primul rînd, cetățean al României. Adică, practic, oferă prioritate Constituției țării vecine. Amintim că el este autorul ideii creării în cadrul administrației președintelui României a subdiviziunii pentru relațiile cu Moldova, pentru a simplifica la maximum procedura de obținere a cetățeniei române de către moldoveni și să cuprindă cît mai multă populație din RM. Interesele cărui stat servește actuala componență a Curții Constituționale? Această întrebare rămîne la ordinea zilei".