11 ianuarie 2017, 16:20 Realitatea moldovenească 6919

Cum vrea statul să pună la lucru tinerii, bătrînii și femeile

O mare parte din tinerii, pensionarii și femeile din Republica Moldova fac parte din categoria „populației inactive", adică nu sînt angajați. Autoritățile își propun să diminueze rata șomajului și au lansat, în acest scop, noua Strategie Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2017-2021. Documentul a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova și conține aceleași obiective „tradiționale" care au trecut prin nenumărate tentative de implementare, dar care nu au înregistrat vreun succes răsunător de-a lungul anilor: crearea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi, consolidarea legăturii între piaţa muncii şi sistemul de formare profesională, crearea mecanismului de răspuns prompt la necesităţile noi ale pieţei muncii.

În noua Strategie Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă se stipulează că economia Republicii Moldova oferă puţine oportunităţi de angajare, iar consecința acestui fapt este rata scăzută de ocupare a forței de muncă. În anul 2005 numărul populaţiei inactive, dar apte de muncă era de 1.483.000 de moldoveni. Acest număr s-a majorat constant și a ajuns la 1.756.000 în anul 2015. Printre factorii care au dus la creșterea numărului persoanelor inactive se numără îmbătrînirea populaţiei şi migraţia internaţională a forţei de muncă.

În 2015, din totalul persoanelor inactive 36,2% erau pensionari, iar alte 18,9% erau plecate la muncă peste hotare. Alte 18,2% sînt reprezentate de persoanele care nu doresc să se angajeze oficial pentru că salariile ar fi prea mici, preferînd să se implice în alte tipuri de activităţi.

Șomajul și migrația

Nivelul şomajului, deşi este important ca indicator social şi economic, în Republica Moldova are o relevanţă mai scăzută, se arată în Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă. Acest fenomen se explică prin faptul că o pondere semnificativă din moldovenii apți de muncă lucrează peste hotarele ţării. Pentru ca rata de ocupare a forței de muncă să se majoreze cu un punct procentual este nevoie de cel puţin 26.000 de locuri de muncă noi. Pentru că economia Republicii Moldova oferă puţine oportunităţi de angajare, moldovenii aleg să plece peste hotare.

În general, cea mai răspîndită formă de şomaj în Republica Moldova este cea de scurtă durată – sub 3 luni. În 2015 aproape 31% din totalul şomerilor făceau parte din această categorie, pe cînd alte 13,2% s-au aflat în şomaj pentru o perioadă mai mare de 2 ani.

Femeile pleacă în Italia și Israel, bărbații – în Rusia și Romînia

Migraţia externă a forţei de muncă este fenomenul care marchează cel mai mult piaţa muncii şi dezvoltarea per ansamblu în Republica Moldova, iar mediul rural este cel mai afectat de plecările moldovenilor peste hotare. În 2015, 64,8% din totalul migranților erau bărbați. Potrivit datelor Anchetei Forţei de Muncă, 2/3 din migranţi aleg să plece la muncă în Federaţia Rusă, decizie determinată de accesul lingvistic, cultura locală, existenţa contactelor sociale şi a regimului fără vize, 14% optează pentru Italia, iar un număr mult mai mic – pentru alte ţări europene, dar și pentru Israel, Turcia, SUA.

De obicei, bărbații și femeile aleg destinații diferite atunci cînd pleacă în căutarea unui salariu mai bun. Femeile pleacă în Italia, Grecia și Israel, întrucît în aceste state găsesc mai multe oportunităţi de angajare în domeniul serviciilor casnice, hoteliere, comerciale. Cei mai mulţi bărbaţi, în special cei din mediul rural, merg să muncească în Rusia, Ucraina sau Romînia în domenii precum construcţii, transport şi telecomunicaţii.

Femeile și tinerii stau acasă

Femeile tinere cu vîrsta cuprinsă între 25 și 34 de ani dețin cel mai mare procentaj în categoria persoanelor care nu muncesc și nu învață și asta pentru că se văd nevoite să aibă grijă de familie.

Natalia Albu ne confirmă acest lucru. Femeia de 32 de ani spune că s-a aflat în concediu de maternitate timp de 3 ani. Chiar dacă își dorește să se reîntoarcă la cariera ei în domeniul bancar, nu o poate face.

„Copilul merge la grădiniță, deci, teoretic, aș putea reveni la serviciu, dar nu o pot face, pentru că este un copil foarte sensibil. Răcește des, iar angajatorilor n-o să le placă faptul că va trebui să lipsesc de la birou pentru că mi s-a îmbolnăvit copilul. În plus, este posibil ca soțul meu să plece peste hotare, deci va trebui să rămîn acasă cu cel mic", povestește Natalia.

Tinerii sînt o altă categorie de populație care își găsesc cu greu un loc de muncă. Principala cauză a șomajului în rîndul tinerilor este exigența anagajatorilor care solicită experienţă de muncă și diverse competenţe şi calificări.

Diana Batcu are 24 de ani și este absolventă a Facultății Cadastru Geodezie și Construcții din cadrul Universității Tehnice a Moldovei. Tînăra spune că nu a reușit să se angajeze după finalizarea studiilor, pentru că majoritatea angajatorilor cer ani de experiență.

„Eu nu am muncit nicio zi în acest domeniu și cred că pînă la urmă o să fiu nevoită să activez într-o altă sferă. Mulți angajatori cer cunoașterea limbii ruse, iar eu o știu foarte prost. Cea mai mare cerință rămîne însă experiența de muncă", spune Diana.

Statul își propune ca prin implementarea Strategiei Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă pentru perioada 2017-2021 să crească rata de ocupare a forței de muncă de la 40% la 44,1%. Setul de acțiuni mai presupune creşterea nivelului de ocupare formală care să asigure sporirea veniturilor populaţiei, îmbunătăţirea nivelului de trai şi reducerea durabilă a sărăciei, cearea oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi, dar și consolidarea legăturii între piaţa muncii şi sistemul de formare profesională.

Crearea mecanismului de răspuns prompt la necesităţile noi ale pieţei muncii și valorificarea potenţialului migraţiei internaţionale de muncă sînt alte planuri ale autorităților pentru care se dorește reducerea numărului șomerilor.

„Este dificil ca aceste obiective să fie atinse"

În această ecuație a autorităților toată miza se pune pe agenții economici, pentru că aceștia creează locuri de muncă și nu statul în mod direct, explică Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare în cadrul Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul". „Acum se pune întrebarea cum vor fi create aceste locuri de muncă? E posibil prin atragerea investițiilor, care este de altfel un subiect delicat, pentru că investițiile străine vin cam greu în Republica Moldova în ultima perioadă. De asemenea, poate fi vorba despre proiecte de reabilitare a infrastructurii, vorbim aici despre reparația drumurilor, căilor ferate și chiar iluminarea stradală, unde locurile de muncă sînt create pe termen scurt sau mediu. Accentul însă trebuie pus pe locurile de muncă pe termen lung. Este dificil să zic că aceste obiective pot fi atinse, deși avem șanse bune", susține Viorica Antonov.

Aceasta spune că un loc aparte în crearea locurilor de muncă îl ocupă agenții economici mari din străinătate care deschid afaceri în Republica Moldova. „Aici intervine o altă problemă. Moldovenii nu au întotdeauna calificările și competențele pe care le impun afacerișii străini. Pînă la urmă, contează foarte mult ca angajatorul să ia în seamă capacitățile profesionale ale potențialilor angajați și nu sexul, vîrsta sau orientarea sexuală a acestora. Aceasta este responsabilitatea socială a fiecărui anagajator", consideră expertul în politici sociale.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei va coordona implementarea acestei strategii, iar finanțarea activităților de implementare a documentului se va face din bugetul de stat.