27 decembrie 2013, 11:06 Realitatea moldovenească 12210

De ce această Curte Constituțională este nelegitimă?

Foto: infomoldova.net

Magistrații Curții Constituționale (CC), pe 5 decembrie 2013, au adoptat o decizie care le depășește atribuțiile și orice norme profesionale, etice și morale. Conținutul acestui act normativ va fi examinat într-un articol separat, după publicare. În acest material doresc să atrag atenția asupra atitudinii neglijente și lipsite de respect de care din nou au dat dovadă membrii CC, care sînt cetățeni ai României, față de statul Republica Moldova și legile lui.

CC a admis spre examinare sesizarea liberalilor privind schimbarea denumirii limbii de stat, clar stipulată în Constituție, a examinat sesizarea și s-a pronunțat pe marginea acesteia. Și asta în condițiile în care este evident că, în conformitate cu Constituția, CC nu avea dreptul să examineze această sesizare și să pună mai presus de Constituție orice act de drept care contravine legii supreme. Declarația de Independență, adoptată în anul 1991, este un document istoric adoptat prin hotărîre de Parlament și avea putere juridică de lege, în baza articolului 69 al Constituției RSSM din 1978. Originalul Declarației de Independență nu s-a păstrat și, pe lîngă aceasta, Declarația de Independență și Constituția RSSM și-au pierdut puterea juridică odată cu adoptarea Constituției Republicii Moldova în anul 1994.

Pe 5 decembrie 2013, magistrații CC au pus mai presus decît Constituția Republicii Moldova un document aprobat prin hotărîre de Parlament, ceea ce contravine articolului 7 al Constituției Republicii Moldova. Aceste persoane au adoptat o decizie care încalcă mai multe prevederi ale Constituției Republicii Moldova, încălcînd astfel jurămîntul depus în Parlament la inaugurarea în funcție. Vom enumera aceste articole.

Articolul 2 Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Articolul 7 Constituţia – Legea Supremă
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 10 Unitatea poporului şi dreptul la identitate
(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Articolul 13 Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi
(1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine.

Articolul 32 Libertatea opiniei şi a exprimării
(3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

Articolul 56 Devotamentul faţă de ţară
(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.

T i t l u l V CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Articolul 134 Statutul
(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.

(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

Articolul 135 Atribuţiile
(1) Curtea Constituţională:
a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte, precum şi imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

(2) Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa subiecţilor prevăzuţi de Legea cu privire la Curtea Constituţională.

Articolul 137 Independenţa
Judecătorii Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.

T i t l u l VII DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul I (2) Constituţia Republicii Moldova intră în vigoare la 27 august 1994. La aceeaşi dată, Constituţia Republicii Moldova din 15 aprilie 1978, cu modificările şi completările ulterioare, este în întregime abrogată.

Articolul II
(1) Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei Constituţii.

Articolul VII
(1) Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în care nu contravine prezentei Constituţii.

(2) Sus-numita lege poate fi modificată în decursul a 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, cu votul a cel puţin două treimi din deputaţi.

Imaginați-vă că CC a declarat război Rusiei, a recunoscut independența Transnistriei sau a obligat serviciul de grăniceri să permită trupelor armate ale unui stat vecin să acceadă pe teritoriul Republicii Moldova pentru a restabili ordinea. Imaginați-vă că acest organ va lua o oricare altă decizie absurdă, anticonstituțională, care îi depășește atribuțiile, la fel cum a făcut-o pe 5 decembrie sau pe 22 aprilie 2013, cînd de facto i-a interzis lui Vladimir Filat să mai ocupe funcția de prim-ministru.

Periculoasă situație s-a creat în țară! Șase persoane, cetățeni ai României, stat căruia acești oameni au depus jurămînt de credință și legislației căruia se supun (de exemplu, în România lor li se poate incrimina trădarea de stat), iau decizii cruciale pentru viitorul statului nostru, pentru viitorul nostru și viitorul generațiilor poporului moldovenesc, fără a ține cont de textul și spiritul Constituției Republicii Moldova!

Acești oameni nu pot fi judecați, deciziile lor nu pot fi contestate, ei nu se supun nimănui! Însă ei pot fi influențați, intimidați, cointeresați! Și nu e vorba despre niște „îngeri", ci de oameni obișnuiți care nu s-au remarcat în viață cu nimic deosebit, cu biografii și activități care ridică semne de întrebare!

Ce pot contrapune autoritățile (dacă vor dori) sau poporul acestor mizerii? S-ar părea că nimic, deoarece membrii CC sînt protejați de articolul 140 (2), care stipulează că „hotărîrile Curții Constituționale sînt definitive și nu pot fi atacate". Avem de a face cu o contradicție: pe de o parte, oamenii, în mod conștient, încalcă legea și își depășesc atribuțiile, iar pe de altă parte – nu pot fi judecați și au imunitate".

Însă așa ceva nu poate fi! O asemenea stare de lucruri contravine spiritului Constituției, legislației moldovenești care consacră supremația Legii și obligativitatea de credință a demnitarilor de stat, precum și a tuturor cetățenilor față de statul lor.

În legătură cu aceasta, activitatea acestor oameni poate și trebuie să fie examinată de Parlament, în baza articolelor enumerate ale Constituției (care, în mod evident, prevalează asupra articolelor 137 și 140), care nu permit ca funcțiile responsabile în stat să fie ocupate de cei care pun interesele proprii și interesele altor state mai presus ca Constituția și Legea (se poate demonstra lejer). În caz contrar noi ne vom pierde statalitatea sau țara ar putea fi antrenată într-un nou conflict intern (posibil armat).

Cine și de ce pune în aplicare aceste scenarii citiți în materialul următor.

 

Vasile BALAN