29 iulie 2012, 11:55 Localitaţile Moldovei și diasporei 4962

Hînceşti – vatră răzăşească

Hînceşti este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Hînceşti. Amplasat în sud-vestul republicii, în lunca rîului Cogîlnic, oraşul Hînceşti este situat la o distanţă de 36 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia oraşului constituie 15281 locuitori.

Prima menţiune documentară a localităţii datează din anul 1522. Mai multe atestări ale Hînceştilor parvin din secolul al XVII-lea, denumirea venind de la vechiul neam de razeşi din Lăpuşna, Hînceştii. Conform unei alte versiuni, Hîncesti înseamnă în traducere din limba turcă „han pentru soldaţi”, însă această presupunere este nefondată. De la începuturile sale, Hîncestiul a fost un sat răzăşesc, de oameni liberi şi gospodari.

Neamul Hînceştilor a fost unul dintre cele mai vestite în ţinuturile Orhei şi Lăpuşna. Serdarul de Orhei Mihalcea Hîncu s-a acoperit de glorie în luptele cu cazacii, apărînd hotarele ţării de incursiunile tătarilor în fruntea călăraşilor din ţinuturile Orhei şi Lăpuşna. În anii 1671-1672 el a condus răscoala orheienilor, lăpuşnenilor şi sorocenilor împotriva domnitorului Gheorghe Duca.  

În evul mediu Moldova era străbătută de căi comerciale internaţionale, cea mai importantă fiind Drumul moldovenesc care lega oraşele Europei Centrale cu Orientul prin portul Caffa. Pe traseul acestei căi comerciale a apărut localitatea Hînceşti, aşezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încîntătoare a rîuleţului Cogîlnic. Datorită negustorilor care tranzitau cu mărfurile lor teritoriul Moldovei localitatea creşte avînd şi un han pentru negustorii străini, în care ospătau şi se odihneau.

Numeroase documente din secolele al XVII – al XVIII-lea menţionează localitatea Hînceşti în cadrul mărturiilor hotarnice, a delimitărilor pămînturilor, etc. Locuitorii Hînceştilor s-au plîns de mai multe ori autorităţilor pe tătarii care-i strîmtorau.

Condica din anul1803 fixa la Hînceşti 189 de gospodării, jumătate de moşie aparţinînd hatmanului Alexandru Mavrocordat. La începutul secolului al XIX-lea, după războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc-Bei Mirzoian, dragoman al Imperiului Otoman (dregător care se ocupa de relaţiile diplomatice ale Turciei cu statele europene), pentru serviciile oferite generalilor ruşi în tratativele cu Turcia, primise învoirea ţarului rus de a se stabili cu traiul în una din localităţile Basarabiei. El se stabileşte cu familia la Hînceşti, unde cumpără un mic conac boieresc de la contesa Dolgorukaia. Aici, un an mai tîrziu Manuc-Bei îşi ridică un splendid conac cu o livadă de iarnă şi o piscină cu acoperiş şi cu ieşiri subterane. A construit drumuri, a înălţat multe clădiri. După moartea sa, activitatea a fost continuată de fiul mai mare, Oganes. Pe timpul lui la Hînceşti s-a construit Ansamblul de reşedinţă, castelul Vînătorilor şi Biserica armenească. În 1870 este deschisă şcoală primara pentru baieti, în 1872 se deschide primul spital şi este instalată prima linie telefonică Chișinău-Hînceşti, au fost construite fabrici de cărămidă şi vin, tăbăcării şi o bibliotecă.

În anul 1940 localitatea Hînceşti a fost rebotezată în Kotovsk (în cinstea lui Grigori Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici) şi devine centru raional. În 1965 localitatea Kotovsk a primit statutul de oraş. Din 1990 oraşul a revenit la vechea denumire de Hînceşti.