|
Moldovenii din diaspora au lansat Școala Sustenabilității
Au adunat experiență în mai mulți țări europene și au hotărît să își dedice o bună parte din vacanța de vară pentru a împărtăși cunoștințele lor cu cei de acasă. Este vorba de un grup de tineri activi care locuiesc și activează de ani buni în Olanda, Franța, Estonia, Italia și România care a lansat proiectul pilot Școala Sustenabilității.
Proiectul este unul extrem de ambițios și își propune să faciliteze transferul de cunoștințe și de know-how din diasporă către cei din țară, și vice-versa.
Am încercat să aflăm de la Doina Guzun, co-organizator al Școlii, mai multe detalii despre acest proiect.
Ce reprezintă pentru voi Școala Sustenabilității?
Școala Sustenabilității are multe semnificații, deși conceptul său de creare prezintă ca și scop major, crearea unei platforme capabile să faciliteze schimbul de cunoștințe și de expertize acumulate în diasporă către țara de origine și de ce nu, de acasă către cei plecați în lumea mare. Dar, semnificația sa se limitează nu doar aici, căci Școala Sustenabilității reprezintă totodată și o oportunitate de dezvoltare personală și profesională, un networking internațional, o posibilitate de a fi util sau de a te face util societății de origine. De fapt, ceea ce ne propunem noi, organizatorii, este faptul că ceea ce definește migrația economică moldovenească în ziua de azi, iar aici facem referire în primul rînd la exodul de creiere, să devină un proces cît mai eficient de „circulație a creierelor și a ideilor" în folosul Moldovei.
Povestiți-ne despre echipă. Cine stă în spatele Școlii?
Sîntem o „mîină" de tineri, majoritatea „școliți" sau „căliți" în străinătate: Olanda, Franța, Estonia, România, Italia și desigur Moldova. Fiecare dintre noi face parte dintr-un mediu asociativ diasporal sau național, ceea ce și explică prezența celor 4 asociații organizatoare: Comunitatea Noroc Olanda (Regatul Țărilor de Jos), Asociația pentru Integrarea Migranților (Franța), Casa Mare (Estonia), Sănătatea are Gust (Republica Moldova). Responsabilitățile sînt împărțite în dependență de disponibilitatea fiecăruia, capacități, experiență și nu în ultimul rînd, entuziasm. Altfel zis, motorașul proiectului este Dorina Baltag și împreună cu noi ceilalți, Doina Guzun (Franța), Ion Braga (Estonia), Irina Zuza (Moldova/Olanda), îndeplinim una sau mai multe funcții vitale pentru „creșterea" Școlii Sustenabilității. Comunicarea dintre noi este una online și la orice oră, ceea ce reprezintă de fapt, una dintre provocările echipei, dar totodată este și ceva interesant și util. Recomand!
Aceste 5 hub-uri, ce fel de inițiative sînt?
În primul rînd sînt inițiative ce provin din diasporă și sînt dedicate societății din Republica Moldova. Iar în al doilea rînd, sînt inițiative ce țin de sustenabilitate, antreprenoriat și creativitate. Prin cele 5 hub-uri de lucru, se vor pune de fapt bazele unor viitoare proiecte și/sau afaceri sociale cu produse și acțiuni finite, vizibile, utile, eficiente. Deci, cunoștințele și expertizele despre care am vorbit anterior, vor fi transferate și implementate anume în aceste hub-uri, iar contextul de lucru și de implementare a proiectului propriu-zis va fi societatea moldovenească, sau mai bine accentuat, necesitățile acesteia. Căci Moldova se confruntă cu mari probleme, spre exemplu, în ceea ce privește prelucrarea și reciclarea deșeurilor din masă plastică. Astfel, unul dintre hub-uri prezintă ca și inițiativă crearea unui instrument (echipament) pentru prelucrarea și reciclarea deșeurilor din masă plastică, ușor de confecționat și folosit în practică de oricine. De asemenea, regăsim insuficiențe majore și în domeniul sănătății publice moldovenești. Iar un atelier al Școlii Sustenabilității are ca scop prevenirea irosirii produselor alimentare, precum și susținearea familiilor social-vulnerabile. Tot în domeniul ecologiei dar și a antreprenoriatului social se înscrie un alt hub, care își propune reducerea utilizării exorbitante a sacoșelor din plastic ce sînt produse greu de reciclat, precum și crearea unor „torbițe ecologice" din materiale utilizabile. Vom avea de asemenea, un atelier de lucru ce face parte din domeniul securității publice și a antreprenoriatului social, iar obiectul său este de a confecționa și promova accesorii reflectorizante pentru a micșora riscul accidentelor rutiere cu implicarea pietonilor. Iar hub-ul ce presupune reciclarea hîrtiei propune instalarea tombleroanelor specializate pentru hîrtie, colectarea și reciclarea acestora pentru a fi re-utilizate. Scopul inițiativei este îndeosebi de a găsi metode creative de re-utilizare a hîrtie și cu minim resurse financiare.
Important: Invitația de a participa în cadrul acestor hub-uri de lucru este încă valabilă, iar pentru a accede la înscriere, este necesar să accesați acest formular.
Cine sînt beneficiarii și ce au de cîștigat în urma participării la Școală?
Beneficiarii direcți sînt toți cei care vor participa în cadrul Școlii, ei fiind cei care vor cîștiga o experiență pe care noi, organizatorii, o garantăm a fi practică, interesantă și utilă. Iar indirect și în număr mare, beneficiari sînt și locuitorii Moldovei. Căci aceste inițiative, vin să reducă din pericolul ecologic moldovenesc, din incapacitatea unui sistem alimentar gestionat prost, din necesitatea de a fi protejat public și desigur, din necesitatea de a crea afaceri sociale. Sînt pași mici, dar pragmatici și cu urmări sigure.
Ne puteți spune deja ce va urma după Școală?
Transformarea proiectului-pilot într-o serie de ediții consecutive a Școlii Sustenabilității. Dar totodată, ceea ce vizăm pe termen lung este creșterea oportunităților de dezvoltare în ceea ce privește antreprenoriatul social în Moldova, protecția mediului înconjurător și implicarea creativității în cele două domenii. Fiți cu ochii pe Școala Sustenabilității și veți afla la sigur ce a urmat sau ce urmează!
Vă invităm să ne urmăriți pe pagina noastră de Facebook.
Mult succes și mulțumim pentru interviu!
Proiectul face parte din cadrul Programului de Granturi Diaspora Engagement Hub, realizat cu sprijinul financiar al Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației (OIM), misiunea din Moldova și Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare (SDC).
Sursa:
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
- Peste o sută de tineri au participat la Jocurile Curate, curățînd rezervația Orheiul Vechi
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1420
- Populația:
- 4916 locuitori
Vărzăreşti este un sat şi comună din raionul Nisporeni. Din componenţa comunei fac parte localităţile Şendreni şi Vărzăreşti. Localitatea este situată la hotar cu oraşul Nisporeni şi la o distanţă de 70 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului Vărzăreşti constituia 4916 oameni. Prima atestare documentară a satului Vărzăreşti datează din anul 1420.
Comentarii
(0)