05 septembrie 2012, 12:55 Natura şi turismul 7872

Peste 30 de ani, teritoriul Moldovei va deveni un pustiu

La o astfel de concluzie îngrijorătoare au ajuns ecologiștii din Moldova

Oxana Rudenko

Ecologiștii remarcă tendințele schimbărilor climatice globale, sprijinite de atitudinea agresivă față de resursele naturale a autorităților din cele două țări vecine: Moldova și Ucraina. Locuitorii țării noastre deja au observat cît de des a lovit seceta severă teritoriul Moldovei, iar în partea de sud a și început procesul de deșertificare. În acest an, din cauza lipsei apeductelor la sate, locuitorii s-au confruntat cu o altă problemă - în multe raioane au secat fîntînile.

Vor trece cîțiva ani și oamenii se vor obișnui și cu seceta, și cu fîntînile secate, la fel cum s-au obișnuit cu faptul că rîurile mici ale republicii s-au transformat în sisteme de canalizare, iar în rîurile mari nu există diversitatea și bogăția de pește, pe încă o mai țin minte locuitorii de vîrstă mijlocie. Motivul? Oamenii dau vina ba pe încălzirea globală (în timpul secetei), ba pe răcirea globală (cînd recolta în lunca Nistrului se coace o lună mai tîrziu decît în mod normal). Însă nu toată lumea înțelege că aceste probleme doar parțial pot fi atribuite schimbărilor climatice la nivel global. O contribuție semnificativă la distrugerea mediului în Republica Moldova o are activitatea umană și lipsa unor norme stricte, impuse de stat, de protecție și de gestionare a resurselor naturale.

Nu în ultimul rînd este vorba despre funcționarea complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, situat pe teritoriul Ucrainei și parțial pe al Republicii Moldova. La noi aproape că nu vorbește despre această problemă, dar mulți locuitori ai Moldovei s-au ciocnit deja de ele în timpul inundațiilor de primăvară din 2008 și 2010, cînd la deversarea excesului de apă din rezervor nu au putut rezista barajele din unele sate ale Moldovei, casele localnicilor fiind inundate cu apă. Dar problema nodului hidraulic nu constă doar în deversarea necontrolată a apei. Specialiștii consideră că procesul de funcționare a complexului energetic, care ia amploare, poate continua să înlesnească declanșarea unui dezastru ecologic pe teritoriul Republicii Moldova și a regiunii Odesa din Ucraina.

Acest obiect este învăluit de controverse: în privința lui, nici pînă azi nu au fost soluționate trei probleme majore între Republica Moldova și Ucraina. În primul rînd, este vorba despre proprietate, deoarece construcția acestuia a început în epoca sovietică și el era considerat drept un obiect de importanță unională, care nu aparținea separat Ucrainei sau Republicii Moldova. Bineînțeles, că Republica Moldova are pretenții asupra unei părți din proprietate. În rîndul al doilea, complexul este situat parțial pe teritoriul Republicii Moldova și această problemă, de asemenea, necesită soluționare. Și în rîndul al treilea, mai persistă încă problema impactului negativ asupra ecologiei rîului Nistru și luncii acestuia. Potrivit înformațiilor obținute de noi, discuțiile dintre Republica Moldova și Ucraina cu privire la aceste aspecte se apropie de sfîrșit. Și e posibil ca, în luna septembrie, referitor la unele dintre ele vor fi adoptate decizii. Cu toate acestea, problema impactului negativ asupra mediului rămîne deschisă, în ciuda asigurărilor oficialilor.

Despre acest subiect, precum și despre alte cauze ale schimbărilor nefavorabile în natura Moldovei, discutăm cu directorul Asociaţiei Internaţionale Ecologice a Păstrătorilor Rîului ”Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki, fost deputat al Parlamentului Republicii Moldova.

Apa rece

De ce în Nistru sînt mai puțini pești, iar recolta pe malurile lui se coace o lună mai tîrziu?

- Cînd vorbim despre impactul nodului hidraulic de la Novodnestrovsk asupra Nistrului, în primul rînd, trebuie menționată schimbarea nivelului rîului Nistru, adică fluxul apei în Nistru este neregulat și, astfel, se dezgolește fundul și malurile rîului. Acest lucru nu le permite peștilor să depună ouă și provoacă pieirea mai multor nevertebrate.

Al doilea factor, foarte principial, este calitatea redusă a condițiilor pentru odihnă pe malul Nistrului. Pe tot parcursul anului, în regiunea cursurilor mijlociu şi inferior ale Nistrului, apa este foarte rece, de aproximativ 6 grade, ceea ce nu permite organizarea activităților recreative, adică folosirea rîului Nistru pînă la Soroca și mai jos pentru odihnă. Ca urmare, din cauza stării precare a rîului, Moldova pierde în dezvoltarea turismului.

În rîndul al treilea, s-a schimbat microclima în zonele riverane. Localnicii nu întotdeauna pot înțelege de ce aproximativ cu o lună încetinește maturarea legumelor pe plantațiile situate de-a lungul Nistrului. Și nici pentru irigații apa rece nu e tocmai potrivită.

De ce în Nistru pătrund mase de apă rece? Acest lucru se întîmplă, în primul rînd, din cauza variației puternice diurne de apă, ca urmare a funcționării complexului de la Novodnestrovsk. Adîncimea rezervorului CHE-1 este de 50-60 m, iar pentru evacuare sînt folosite straturile de jos ale apei. Acestea sînt moarte, reci pe tot parcursul anului și foarte curate.

Apa limpede determină creșterea excesivă a vegetației acvatice în Nistru, care moare, formînd stratul de nămol care umple rapid rezervorul de la Dubăsari. Și nu există nici o soluție pentru aceasta. Astfel, beneficiile Ucrainei în urma funcționării complexului hidraulic provoacă un impact foarte negativ asupra Nistrului mijlociu și inferior, care poate fi estimat și din punct de vedere economic.

În plus, în perioada primăverii, cînd peștele depune icre, energeticienii, în practică, nu iau în considerare interesele în domeniul pescuitului, conservării biodiversității. De aceea și teritoriul Moldovei, și al Ucrainei de sud – se are în vedere delta Nistrului, Nistrul inferior – nu primesc apă în cantități suficiente, ceea ce nu permite nici peștilor să depună icrele în mod normal, nici păsărilor de apă să se înmulțească.

Pînă în prezent, nimeni nu a făcut calculele pagubelor pentru mediul ambiant de pe urma activității nodului hidraulic. Dar, aproximativ cu 10 în urmă, au fost calculate pagubele pentru resursele piscicole, acestea atingînd cifra de circa 80-100 de mii de dolari pe an. Desigur, a fost luată o foarte mică parte din cele ce încă trebuie luate în considerare. Trebuie să vorbim și despre faptul că, în preajma Nistrului, coacerea fructelor și legumelor e mai tîrzie cu o lună decît era anterior. Acesta, de asemenea, este efectul negativ al deversării excesului de apă rece.

- De ce atunci oficialii spun că totul este calculat și ecologia Nistrului nu va suferi din cauza aceasta?

- Adevărul este că, încă în 2008 a început elaborarea unui acord special cu privire la nodul hidraulic de la Dnestrovsk, care prevede că Republica Moldova oferă 14,5 hectare de teren Ucrainei în chirie pe termen lung. În proiect au fost prescrise și aspectele de mediu. Dar apoi publicului nu i s-a mai permis să participe la discutarea acestui document. Și ce prevede astăzi acest proiect în ceea ce privește mediul înconjurător noi nu știm, pentru că accesul la documente este interzis.

- Dar și Dvs. luați parte la negocieri?

- Nu, eu sînt membru al echipei de negocieri asupra acordului privind bazinul rîului Nistru, pe care Republica Moldova și Ucraina sînt obligate să-l semneze în temeiul Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. Dezbaterile asupra lui durează deja peste 15 ani. Este o tergiversare de neiertat. Singurul lucru pozitiv este că Republica Moldova a înaintat o condiție: dimineaţa – banii, seara – scaunele. Se are în vedere: mai întîi acordul privind rîul Nistru, apoi – cel cu privire la complexul hidraulic. Dar Ucraina are o mulțime de pîrghii de influență asupra Republicii Moldova, nu de natură ecologică, dar altele, inclusiv politice (mă refer la Transnistria) și economice. De aceea nu-mi prea vine să cred că Ministerul Economiei al Republicii Moldova, care este responsabil pentru acordul privind nodul hidraulic, va ține cond în mod corespunzător de toate aspectele referitoare la conservarea ecosistemelor rîului Nistru.

Nistrul este "curățat" – prundișul dispare sau De ce chișinăuienii vor trebui să plătească mai mult pentru apa potabilă

- Problema rîului Nistru, astăzi, este destul de controversată. Ecologistii spun că trebuie trase semnale de alarmă, oficialii spun că totul este bine și Nistru nu este amenințat de nimic. Ce se întîmplă cu rîul în realitate?

- De fapt, trebuie trase semnale de alarmă, pentru că astăzi, Nistrul nu este comparabil cu ceea ce a fost în urmă cu 50-60 de ani. Calitatățile lui s-au deteriorat în mare măsură, este vorba și despre capacitatea de curățare a ecosistemelor rîului. Și aici vreau să atrag atenția asupra faptului că, recent, cel devreme în luna iunie a acestui an, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind transportul naval intern, care permite Ministerului Transporturilor să facă ce vrea pe Nistru.

De fapt, vorba e că Ministerul Transporturilor, prin orice fel de metode, ”protejează” extracția nisipului și pietrișului, care tocmai servesc drept filtre biologice pentru apă. Dar cu cît e mai rea calitatea inițială a apei, cu atît e mai costisitoare curățarea ei. Adică, chișinăuienii vor plăti mai mult pentru aceeasi calitate a apei.

În afară de aceasta, nu trebuie să uităm de speciile de pești care depun icre numai în nisip și pietris. Efectiv, se distrug locurile de depunere a icrelor, se reduce ”depozitul” de hrană pentru pești. Dar în general, activitățile ilegale ale dezvoltatorilor reduc nivelul mediu al apei în rîu, iar în consecință, și nivelul apelor subterane, precum și provoacă eroziunea malurilor.

Consiliul Național pentru Participare de pe lîngă Guvern i-a trimis, la 6 august, prim-ministrului o scrisoare în care solicită retragerea și revizuirea proiectului de lege. Însă nu am fost auziți – Guvernul a aprobat proiectul de lege în această formă și l-a trimis în Parlament.

- Dar în Moldova există probleme nu doar cu rîul Nistru, ci și cu alte rîulețe și bazine de apă.

- Calitatea rîurilor, inclusiv a celor mici, gen Bîc, Răut, într-adevăr depinde de activitatea omului în zona acestor bazine. Și în acest sens, ecologiștii au o mulțime de pretenții față de stat, care pur și simplu nu acordă atenție acestor aspecte. Să începem cu faptul că 76% din territoriile Moldovei sînt terenuri agricole. Astăzi, o mare parte din acestea nu sînt folosite în scopuri agricole. Dar Guvernul nu are nici măcar intenția să folosească aceste zone, de exemplu, pentru a mări în mod semnificativ suprafața fondului forestier. Acest lucru ar permite echilibrarea, stabilizarea situației mediului înconjurător, precum și îmbunătățirea regimului hidrologic. De fapt, acesta e cel mai important lucru care trebuie făcut, ținînd cont de schimbările climatice iminente. Acum 10 ani, în această privință existau îndoieli. Astăzi, nimeni nu se mai îndoiește. Și, potrivit oamenilor de știință, noi intrăm într-o zonă care va fi supusă deșertificării. Într-o mare măsură, acestei deșertificări va fi supus sudul Moldovei. Deși acolo acest proces deja are loc. Dar, după 30 de ani, partea centrală a Moldovei va fi la fel ca și Găgăuzia azi.

- Moldova va deveni un deșert?

- Problemele se vor agrava și, dacă nu li se vor acorda atenția cuvenită, așa cum se face în prezent, atunci acest proces va lua amploare.

- Putem spune că fîntînile secate din acest an sînt primele semne ale deșertificării care se apropie?

- Desigur. Și acest lucru e pe deplin previzibil, deoarece este vorba despre consecințele schimbărilor climatice. De aceea spunem că teritoriul trebuie gestionat mai eficient și trebuie dezvoltate acele landșafturi care au funcții de stabilizare. Acestea sînt, în primul rînd, pădurile naturale. La noi, și pe timpul vechii conduceri a agenției "Moldsilva", și pe timpul celei noi, continuă înlocuirea pădurilor de stejar și carpen cu păduri de salcîm. Acest lucru este foarte dăunător pentru regimul hidrologic, dar procesul se produce. De ce? Pentru că mai ușor se fac dările de seamă, pentru că mai repede vin veniturile sub formă de lemn. Dar în țara noastră, eu în genere aș interzice tăierile de păduri. Pentru că și economia nu are de cîștigat, și daunele aduse mediului sînt enorme.

********
Spre regret, lupta pentru resurse naturale care se epuizează se duce în toată lumea. Însă o formă deosebit de barbară aceasta o ia în țările sărace în curs de dezvoltare, unde la putere, cum ar fi în Republica Moldova, vin politicieni temporari, care, într-o scurtă perioadă de timp încearcă să "stoarcă" tot sucul din țările lor. Acestora nu le pasă cum vor trăi generațiile viitoare pe acest pămînt pîrjolit, deoarece cei mai mulți dintre ele sînt cetățeni ai altor țări. Cu toate acestea, urmele lor vor rămîne în istoria Moldovei. Și aceste urme sînt mult mai importante decît beneficiile temporare pe care le primesc, distrugînd păduri, albiile rîurilor și favorizînd transformarea regiunii odinioară înfloritoare în deșert.

"Kișinevskii Obozrevateli" special pentru www.noi.md

Sursa: noi.md