Spre compartiment: Natura şi turismul
05 ianuarie 2024, 17:00 Turismul în Moldova views 15578
Pociumbeni și Druța, două sate printre toltre (Slideshow)
05 ianuarie 2024, 17:00 Turismul în Moldova views 15578

Pociumbeni și Druța, două sate printre toltre (Slideshow)

Continuăm seria de publicații "Sat printre toltre". Primele trei le-am dedicat satului Brînzeni, raionul Edineț; satului Cobani, raionul Glodeni şi satului Horodişte, Rîșcani. Publicaţia care urmează este a patra la număr și prima în care am decis să unificăm două sate. Iar acest lucru este legat nu numai de faptul că ambele fac parte dintr-o comună – Pociumbeni, raionul Rîșcani, dar, în primul rînd, deoarece acestea geografic sînt foarte strîns legate între ele.

Satul Pociumbeni are 924 de locuitori, dintre care mai mult de 96% sînt moldoveni, iar în satul Druța locuiesc 446 de persoane, mai mult de 98% dintre care sînt moldoveni. Aceste sate, sînt unite, de fapt, fiind separate doar de un lanț uriaș de toltre, care domină cele două sate. Prin ambele sate curge minunatul rîu, Ciuhur, afluent al rîului Prut, de-a lungul malurilor căruia s-au format milioane de ani, mai multe monumente naturale. În imediata apropiere a ambelor sate, arheologii au descoperit urme de așezări antice din Paleolitic și Neolitic: așezări, monumente funerare, artefacte din diferite perioade istorice: de la epoca bronzului, Tripolie pînă la cea sarmată și medievală timpurie. Adică anume aceste locuri au fost populate de oameni din cele mai vechi timpuri. Mai devreme v-am povestit despre rîul Ciuhur și Defileul Pociumbeni, dar și despre lanțul de defileuri de la ieșirea din satul Druța, pînă în satul Horodiște și mai departe pînă la Văratic și Duruitoarea. În această publicație și materialul video cu vederi ne-am străduit să vă arătăm împrejurimile pitorești ale acestor două sate din unghiuri noi, pentru a vă oferi o idee mai clară despre aceste locuri uimitoare.

Satul Pociumbeni începe la poalele defileului cu același nume, întretăiat de rîul Ciuhur din cele mai vechi timpuri. Apoi, rîul traversează satul de la nord spre sud-vest, schimbîndu-și brusc direcția spre est, ocolind imensul lanț de toltre și intră în satul Druța, unde primește un mic afluent, traversează satul și se ascunde într-un defileu lung și foarte sinuos, întretăiat de o mulțime de ravene și de cariere legale și ilegale, mine de explorat. De aceea, în materialul video prezentat veți parcurge traseul pînă la defileul magnific deja din apropierea satului Horodiște. Pe una dintre fotografii veți vedea rămășițele unei așezări vechi în meandrul din apropierea satului Ciuhur, de lîngă satul Pociumbeni, filmat din vîrful lanțului, care desparte cele două sate.

Fotografiile prezentate au fost realizate de noi pe parcursul a cîtorva ani, în diferite anotimpuri ale anului, zile și din diverse perspective: atît de jos, cît și din partea de sus, astfel încît veți obține o imagine mai mult sau mai puțin completă despre aceste locuri uimitoare de printre toltrele din preajma Prutului, din raionul Rîșcani. Dar pentru a aprecia cu adevărat frumusețea și măreția acestor locuri, trebuie să le vizitați personal, și nu o dată. Vă spunem acest lucru din propria experiență. Așa că vă dorim călătorie plăcută pe meleagurile scumpei Moldove!

Cuvinte cheie:

Moldova , natura , sat , toltre , turism

Comentarii

 (0)
 
*
Cel puţin 3 caractere, doar litere latine

*
Cod Antispam:

În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?

Localitățile Republicii Moldova
Statut:
Sat
Prima atestare:
1806
Populația:
1143 locuitori

Aluatu este un sat şi comună din raionul Taraclia. Aluatu este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 11 km de orașul Taraclia și la 172 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1143 de oameni. Satul Aluatu a fost menționat documentar în anul 1806.

Biblioteca
Biblioteca electronică a site-ului www. moldovenii.md conţine cărţi, documente, materiale audio şi video, privind istoria și cultura.