13 iulie 2024, 15:00 Natura şi turismul 35141

Rîul Racovăț (Slideshow)

Rîul Racovăţ izvorăşte în apropierea satului Gvăzdăuţi, regiunea Cernăuţi, Ucraina, urmîndu-și cursul prin raioanele Ocnița, Briceni, Edineț ale Moldovei.

Lungimea rîului este de 67 km, suprafaţa bazinului hidrografic însumează 795 km². Rîul curge prin satele raioanelor: Ocnița ‒ Clocuşna, Hădărăuţi, Сorestăuţi, Stălineşti; Briceni ‒ Mărcăuţi, Bălcăuţi, Halahora de Sus, Halahora de Jos; Edineț ‒ Tîrnova, Gordineşti, Buzdugeni, Brînzeni. Se varsă în Prut lîngă satul Corpaci.

În satul Clocuşna (locuitori 2502) de unde a început călătoria noastră am stabilit, că în ultimii ani izvorul Racovăţului se află în paragină, iar rîul izvorăște, practic, de pe teritoriul Republicii Moldova. Am mai întîlnit un fenomen similar, cînd am cercetat rîurile Cubolta, Botna, Răut și altele. La Clocuşna, sus de Racovăţ, a fost construit primul pod și prima iezătură, graţie căreia s-a format lacul. Acesta este utilizat pentru piscicultură.

Următorul punct al călătoriei noastre a fost satul Hădărăuţi (2055 locuitori). La intrarea în sat, am văzut podul din piatră construit temeinic, iar în curînd în faţa ochilor noştri a apărut lacul de acumulare din localitate, foarte mare și frumos. Acesta parcă ar fi fost creat special pentru ca să fie organizată aici o staţiune de odihnă pe cinste. De-a lungul malului stîng se întinde pădurea, care împrejmuieşte golful pitoresc. În general, forma lacului este foarte bizară, sinuoasă, ceea ce-i oferă locului un farmec deosebit. Deplasîndu-ne cu maşina prin sat, nu am putut să trecem cu vederea și să nu admirăm biserica nouă mare și frumoasă, dar şi pe cea veche din lemn, de lîngă ea. Localnicii ne-au asigurat că această biserică a fost înălțată acum 300 de ani.

La Corestăuţi am descoperit, de asemenea, un lac de acumulare mare și deosebit de frumos. Pe suprafața apelor lui plutesc lebede, am văzut aici pescăruși și rațe sălbatice. O parte a lacului e acoperită cu stuf, malurile lui sînt împrejmuite de pădure și arbuști, astfel pentru păsările de apă condițiile fiind ideale. Ieşind din lacul de acumulare, rîul curge prin cîmpia, pe care creşte iarbă densă și arbuști, pe alocuri de-a lungul rîului se întind crînguri. Aici, rîul traversează graniţa dintre raioanele Ocnița și Briceni.

Apropiindu-ne de satul Mărcăuţi (1571 locuitori), am văzut un pod mare din beton și lunca inundabilă, parțial inundată, pe alocuri împînzită de stuful dens. De asemenea, în sat este un lac de acumulare mare și foarte frumos. Am putut vedea şi crîngul inundat din partea de jos a satului.

De la satul Mărcăuţi pînă la micul sat Bălcăuţi (693 locuitori) rîul curge printr-o cîmpie, practic, plană, dispărînd uneori practic de tot printre desișurile de iarbă și arbuşti. În sat însă am ajuns din nou la malul unui lac de acumulare nu foarte mare, împrejmuit de sălcii plîngătoare, pe suprafața apei căruia pluteau lebede albe.

Apoi în calea noastră ne-am pomenit în fața a două sate ‒ Halahora de Sus (1147 locuitori) şi satul învecinat cu acesta Halahora de Jos (432 locuitori). Între aceste sate Racovăţul formează o vale largă și pitorească, albia lui, fiind foarte sinuoasă, şerpuieşte printre pajiștile inundabile cu iarbă densă. Tot aici începe o schimbare majoră de landşaft, în special, în apropierea satului Halahora de Jos. Satul propriu-zis este situat pe versantul drept al unui deal mare, iar de-a lungul malului stîng se întinde deasupra rîului primul şir de toltre cu înălţimea de aproximativ 40-50 m. De pe vîrful toltrelor se vede foarte bine satul de pe malul opus al rîului, rîul și valea acestuia, care se îngustează aici brusc. Peisajele locale sînt uimitor de frumoase.

La scurt timp după ieşirea din defileu începe un lac de acumulare mare, care se întinde din satul Halahora de Jos pînă la satul Tîrnova (2050 locuitori), care face parte deja din raionul Edineț. Lungimea totala a lacului de acumulare este de aproximativ 3-4 km, lățimea, pe alocuri, atingînd aproximativ 1 km. În apropierea satului Tîrnova, pe malul drept al lacului, cresc plopi, formînd alei originale. De obicei, aici se odihnesc sătenii. Racovăţul străbate întregul sat. Lățimea lui măsoară aici de la 5 pînă la 7 m, adîncimea fiind de doar cîţiva zeci de centimetri.

Odată ce se apropie de alt sat, destul de mare, Gordinești (locuitori 3265), Racovăţul formează numeroase meandre, iar apoi intră în valea îngustă împrejmuită de crestele maiestuoase ale toltrelor. Pe malul drept al rîului se întinde o pădure bătrînă de stejari, malul stîng nefiind împădurit. Imediat după ieşirea din sat, rîul intră în Defileul „La Castel", unul dintre cele mai frumoase și maiestuoase monumente naturale de pe teritoriul Republicii Moldova. Aici rîul este foarte sinuos, curge printr-o vale îngustă și adîncă, schimbîndu-şi direcția într-un mod absolut ciudat, uneori, cu aproape 180 de grade.

Ieșind din Defileul „La Castel", peste aproximativ 1,5 km în rîu se varsă afluentul lui, rîuleţul Bogda, ca apoi să intre în Defileul Volodeni din apropierea satului Volodeni-Bleşteni. Mai departe, lîngă satul Buzdujeni, raionul Edineț rîului formează un defileu maiestuos și pitoresc, despre care v-am relatat mai devreme. Apoi Racovăţul intră într-un defileu şi mai maiestuos, acel din apropierea satului Brînzeni, acest loc fiind unul dintre cele mai frumoase şi pitoreşti de-a lungul cursului rîului Racovăţ. Imediat după Brînzeni, în Racovăţ se varsă un alt afluent ‒ Draghiște, și anume aici începe un lac foarte mare și nemaipomenit de pitoresc, care se întinde pe o distanţă de circa 7 km în lungime, şerpuind printre crestele de toltre nu foarte înalte. La ieşirea din lacul de acumulare dintre satele Bădragii Vechi și Corpaci, Racovăţul alimentat bine de Prut, e mai lat (atingînd pînă la 100 m) și suficient de adînc, revărsîndu-se în rîul Prut, la marginea satului Corpaci.

În timpul acestei călătorii ne-a uimit numărul lacurilor de acumulare de pe acest rîu destul de mic, în special, de pe cursul lui superior. Ceva similar am putut observa numai pe rîul Cubolta, despre care v-am vorbit deja. Însă şi pe cursul lui inferior se află un lac de acumulare imens (de circa 200 ha). Ca întotdeauna, am rămas uimiţi de varietatea landşafturilor și a peisajelor: de la unele de cîmpie pînă la cele aproape muntoase. Iar dacă vorbim despre numărul de monumente ale naturii, prin care trece şi pe care le formează Racovăţul, atunci acesta este unul pur şi simplu record, în special, cele patru defileuri din mijlocul şirurilor de toltre, de pe cursul inferior al rîului. Iar pentru că am vizitat aceste locuri în diferite anotimpuri, începînd cu primăvara devreme şi pînă toamna tîrziu, mărturisim că indiferent de anotimp am rămas mereu plăcut surprinşi, admirînd frumuseţea acestor locuri. Cu siguranță vom reveni din nou aici. Nu ne rămîne, decît să vă dorim să aveţi parte de impresii similare cu ale noastre şi să vă îndemnăm să călătoriți.