11 mai 2017, 16:20 Natura şi turismul 14136

10 lucruri care se schimbă de îndată ce începeţi să locuiţi în străinătate (10 poze)

Viaţa trăită în străinătate este cu siguranță într-un oarecare fel o recompensă. Chiar dacă a fost de scurtă durată, această experiență vă poate schimba complet înspre mai bine, desigur. Kimberlin Boyce, autorul popularului blog pentru expaţi, povestește cum, arată, de obicei, viața în emigraţie. Din articolul în cauză veți afla despre cele zece lucruri care se schimbă în mod inevitabil, cînd începeţi să locuiţi în străinătate.

Aceasta nu este o excursie. Este viaţa ta!

Puteți trăi în străinătate timp de cinci ani, iar apoi să reveniţi acasă pentru a vă vizita rudele, iar prietenii dvs. întîlnindu-vă la pub, vă vor întreba: „Cum călătoria?". Uneori îmi vine chiar să strig: „Eu nu călătoresc! Eu locuiesc acolo". Ei însă nu vor înţelege oricum. Așa că eu răspund întotdeauna la această întrebare cu un șablon politicos: "Atît de multe s-au întîmplat în acești trei ani ... Am putem lua prînzul împreună și eu îţi voi povesti despre cele mai vii impresii ale mele!"

Învățaţi mereu o limbă nouă şi o uitați pe cea veche.

Nu sînt expert în ce priveşte funcţionarea creierului uman, dar ceva îmi spune că, dacă încetezi să mai vorbeşti limba maternă, atunci, mai devreme sau mai tîrziu, o uiţi. La început tot mai adesea și din ce în ce mai bine o să înțelegeţi despre ce vă spun pe străzi noii compatrioți. Apoi vă veţi bucura cît de rapid aţi învățat limba străină. Vor mai trece încă cîteva luni și veţi începe să gîndiţi deja în această limbă! Iar de aici nu e mult pînă la uitarea limbii materne. Nu o veţi uita însă completamente, căci odată intraţi din nou în mediul limbii dvs. materne veţi vorbi minunat, dar fără prezenţa constantă a mediului veţi face greșeli banale, veţi spune lucruri cu totul nespecifice limbii materne, precum "merg la autobuz" (cu sensul: a circula cu autobuzul ).

Valiza va deveni nu doar o geantă potrivită pentru lucruri

Credeam că după ce mă voi muta cu traiul, valizele mele cu lucruri vor sta pe un raft îndepărtat. M-am gîndit chiar: "Ce voi face eu cu toate aceste valize, cînd mă voi muta definitiv?". Continuu însă să le folosesc chiar şi după ani de emigraţie. Problema e că emigrația m-a eliberat parcă. Am început să călătoresc din ce în ce mai mult. Și să primesc plăcere din asta. Eu cred că cu majoritatea acelora care se vor hotărî să-și schimbe locul de reședință, se va întîmpla același lucru: o dată „ieșiţi din cușcă", vor dori să continue să facă acest lucru din nou și din nou. Și da, eu nu sînt sigură că voi trăi tot restul zilelor în Brazilia, unde locuiesc în prezent.

Veți păstra mereu în minte cursului de schimb

Puteţi locui în altă ţară şi zece ani, dar oricum veţi ţine minte în continuare rata de schimb. Veți intra în magazinele din ţara natală și veţi compara în mod constant prețurile. Acum, acesta este un obicei, este acea parte din voi, de care nu veţi scăpa niciodată, indiferent de cît de mult vă veţi dori.

Limita dintre "normal" și "ciudat" acum și întotdeauna va fi un pic ştearsă

În ciuda faptului că mulți consideră că lumea azi este un "McDonalds" global, acest lucru nu este aşa. Și fiecare cultură, chiar şi cele din vecinătate pot avea propriile idei, despre faptul ce este acceptabil și ce – nu. Undeva este normal cînd tinerii se săruta pe stradă, altundeva – nu. Undeva faţă de fumatul marijuanei locuitori au o atitudine tolerantă, altundeva – nu. Am plecat din America la 23 de ani. Atunci consideram că este total inacceptabil, cînd cineva se scobeşte în nas pe stradă. În același timp, am folosit întotdeauna o scobitoare după prînz. Iar acum, imaginați-vă că în locul în care mă aflu astăzi, totul este exact INVERS. Aici îmi pot curăța liniştită nasul într-un loc public. Dar cu adevărat excelent este faptul că înţelegerea acestei diferenţe face ca dvs. să fiţi o persoană mult mai liberă şi mai tolerantă.

În diferite ţări timpul se măsoară în mod diferit

În America nu puteţi invita pe cineva la cafenea chiar în acea zi. Acolo, oamenii trăiesc conform calendarului. Și se înfurie rău de tot, cînd sînt nevoiţi să aștepte pe cineva mai mult de cinci minute. Acum, imaginați-vă că acolo unde mă aflu eu, să întîrzii fie şi cu 30 minute, este absolut normal. La început acest lucru nu mă bucura deloc: parcă nimerisem în clei, totul se întîmpla într-un tempo încetinit, în care nu reuşeai nimic... Dar apoi te obişnuieşti şi te adaptezi. Deși continui să te uimeşti, cît de mult unele persoane sînt obsedate de timp şi cum alții nici nu se gîndesc la acest lucru.

Cuvîntul "rutină" va dispare din vocabularul dvs.

Indiferent de faptul ce întorsătură va lua viaţa dvs. la locul nou de trai aşa cum aţi planificat, sau nu, nu vă veţi plictisi niciodată și nici nu va fi totul "obișnuit". În fiecare zi se va întîmpla cîte o minune. Odată mi-am dedicat ÎNTREAGA ZI achitării a doar două facturi. Acum, eu nu sînt sigură că mîine voi avea energie electrică și apă. Este într-atît de imprevizibil ... Eu am însă întotdeauna un "plan de rezervă", pentru cazul în care ziua de lucru va fi un fiasco total din cauza iresponsabilităţii electricienilor locali.
În general, în străinătate, cu noi se întîmplă lucruri neașteptate, în orice caz, de zece ori mai des, decît acasă.

Veți pierde totul, dar acest lucru nu va avea o importanţă prea mare

Dar iată şi argumentul principal împotriva imigrației, care este adesea menționat în materialele de propagandă: acolo nu trebuiţi nimănui. Este purul adevăr. Dar vă voi dezvălui un mic secret: în general de dvs. nu are nevoie nimeni nicăieri. De dvs. aveţi nevoie doar dvs. înşivă. În realitate, adesea oamenii se tem să se mute cu traiul undeva, pentru că " vor fi acolo nimeni" sau pentru ca se tem să-şi piardă lucrul și cercul social cu care s-au obişnuit.

Mai mult decît atît, cînd vă mutați pierdeţi, în general, totul (cu excepția MacBook-ului și îmbrăcămintei), ceea ce aţi avut: traseele pe care obişnuiaţi să vă plimbaţi, reuniunile de familie, magazinele preferate, produsele preferate (daca nu este vorba de Coca-Cola), dar şi mirosurile, culorile, timpul şi gusturile. Pe de altă parte, acest lucru nu vă va deranja. Veți avea ocazia cel puțin pentru o vreme (de multe ori, cîţiva ani) să nu vă gîndiţi la statutul dvs. social sau la ceea cu ce v-aţi obişnuit acasă. Noua lume vă va înghiți complet. Și veţi înţelege că succesul material, încă nu este totul.
Pînă a pleca să locuiţi în altă țară, nici măcar nu vă va trece prin cap că tot ce veţi dori să luați cu dvs. încape în cîteva valize. Nici măcar nu vă veţi aminti despre jumătate din lucrurile care păreau să fie foarte importante pentru dvs.

Acum vi se va părea că: "Totul este posibil"

Acum știți sigur că vă puteţi face bagajele şi pleca de oriunde şi spre orice destinaţie în doar o zi. Să-ţi începi viaţa de la zero? Acum această idee nu numai că mă inspiră, ci mă şi consolează. Eu ştiu că pot începe întotdeauna de la capăt. Orice.

Totul va fi diferit

La început, vă veţi simţi adesea umilit ... Veţi fi nevoit să le cereţi oamenilor (de cele mai multe ori necunoscuţilor) ajutor în situații din cele mai simple. Fiecare zi vi se va părea într-atît de complicată și neobișnuită, că uneori va fi chiar înfricoșător. Dar vor trece doar cîteva luni și vă veţi obişnui, iar inima dvs. va fi copleșită de sentimentul că sînteţi capabil să faceţi mult mai multe, decît v-aţi gîndit.
„Dacă sînteţi suficient de curajos să renunțaţi la tot ce e convenabil pentru dvs., iar aceasta însemnînd orice: casă, supărări mai vechi și să plecaţi la drum în căutarea adevărului, pentru a găsi adevărul din dvs. înşivă sau în lumea din jurul dvs., dacă sînteți sincer, gata să consideraţi drept indice tot ceea ce vi se va întîmplă în drum, dacă veţi accepta în calitate de profesor pe oricine veţi întîlni și cel mai important, dacă veţi fi gata să vă acceptaţi și să vă iertaţi adevărul dificil despre dvs. înşivă, iată atunci vă va fi dat să aflaţi adevărul" (Elizabeth Gilbert).