06 ianuarie 2019, 14:30 Sărbători şi obiceiuri 17470

Dubla sărbătorire a Crăciunului

Sărbătorile oficiale "ale Crăciunului pe stil nou" şi cele de Anul Nou au trecut. Țara se pregătește pentru sărbătorirea Crăciunului pe stil vechi.

Republica Moldova nu este, nici pe departe, unică în această privință. În plus, în afară de țara noastră, dubla sărbătorire a Crăciunului oficial pe 25 decembrie și pe 7 ianuarie mai există încă în alte patru țări ale lumii.

Atunci cînd s-a născut Isus?

Ziua de naștere a lui Isus Hristos, Crăciunul, este una dintre marile sărbători creștine, pe care o sărbătoresc catolicii, ortodocșii și protestanții. Este sărbătoare de stat în peste 100 de țări ale lumii: în fiecare an Crăciunul este sărbătorit de majoritatea populației Planetei.

Se crede că Mîntuitorul s-a născut pe data de 25 decembrie, deși în Biblie nu e un răspuns direct la întrebarea: "Cînd s-a născut Isus?". Data de 25 decembrie a fost pentru prima oară indicată de Sextus Julius Afrikan în cronica sa, scrisă în anul 221, iar în anul 337 Biserica Romană a decis oficial să considere data de 25 decembrie - ziua nașterii lui Isus Hristos. Cu toate acestea, problema datei reale (dar şi a anului real) al nașterii Mîntuitorului rămîne încă controversată și evident nerezolvată.

Încercările de a stabili anul nașterii lui Isus Hristos în baza datelor evenimentelor aferente (anii de domnie ai împăraților, regilor, consulilor) nu au dus la o anumită dată, dar se crede că Isus, cel istoric, s-a născut între anii 7 și 5 î.e.n. În orice caz, conform Bibliei, Isus s-a născut "în anii de domnie ai regelui Irod", care, după cum a fost stabilit exact a murit în anul 4 î.Hr. Cu toate acestea, astăzi folosim cronologia greșită, introdusă de Biserica romană în anul 533. La bazele acesteia stau calculele făcute de arhivarul Papei de la Roma, ale călugărului scitic Dionisie cel Mic, făcute în anul 525.

În anul 1278 de la întemeierea Romei, Papa Ioan I i-a încredințat lui Dionisie să alcătuiască Tabelul de Paști. Pentru ca să-i fie mai ușor să-l alcătuiască, Dionisie a ales data de 25 decembrie 753 de la înființarea Romei ca dată ipotetică a Nașterii lui Hristos și apoi i-a propus Papei Ioan I să introducă un nou sistem de cronologie - înainte și după nașterea lui Hristos. Cu toate acestea, în calculele sale, Dionisie a comis o serie de greșeli serioase: potrivit unor cercetători, el a ignorat patru ani din domnia imperatorului Augustus (nu a ținut seama că împăratul de la începutul aflării sale la tron a domnit cîțiva ani ca Octavian, iar apoi și ca August). Așa că adevăratul Isus a fost ceva mai în vîrstă decît consideră oficial biserica.

În vara anului 1996, într-una din epistolele sale, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că data istorică a nașterii lui Hristos este necunoscută și că, în realitate, Mîntuitorul s-a născut cu 5-7 ani mai devreme decît noua epocă a Crăciunului "oficial". Cu toate acestea, nimeni nu va mai corecta acum greșelile lui Dionisie cel Mic (mai mult, în calculele sale, el nu a folosit "0", deoarece acest concept matematic nu era cunoscut în Europa la acel moment).

Aceeași confuzie a apărut și cu data nașterii lui Isus Hristos. Unul dintre principalii indici ai nașterii sale este povestea stelei de la Betleem din Evanghelia după Matei. Simbolul acesteia este acum element de decor pentru toţi pomii de Crăciun. Cel mai probabil, înțelepții-magi au observat un adevărat fenomen astronomic. Cea mai probabilă "candidată" pentru steaua de la Betleem, oamenii de știință o numesc ca fiind explozia unei nove sau supernove (alte versiuni - Cometa Halley, alinierea Planetelor, răsăritul elicoidal).

În anul 1977, astronomii britanici Clark, Parkinson și Stephenson au analizat cronicile astronomice chineze și coreene începînd din anul 10 î.H. şi pînă în anul 13 d.Hr. și au identificat Steaua din Betleem cu explozia unei noi stele, care a putut fi observată timp de 70 de zile în primăvara anului 5 î.H. Mai mult decît atît, ei au reușit să stabilească coordonatele cerești destul de precis. Calculele astronomice au confirmat faptul că în primăvara acelui an, strălucirea acesteia a putut fi observată în Persia, de unde au venit magii, dar și per ansamblu, începînd din Siria pînă în China și Coreea, jos deasupra orizontului, chiar şi înainte de răsăritul soarelui era vizibilă, totul exact ca în Evanghelia lui Matei. Călătoria din Persia pînă la Ierusalim a durat cel puțin 5-6 luni, prin urmare magii au ajuns în regatul lui Irod cel Mare în toamna anului 5 î.Hr., cel mai probabil, la sfîrșitul lunii septembrie sau în octombrie și deja la acel moment ei supravegheau Sfînta Familie cu pruncul Iisus.

Conform calculelor susținătorilor versiunii că steaua din Betleem este Cometa lui Halley, se pare că Isus trebuia să se fi născut undeva în primele zile ale lunii septembrie pînă pe data de 7, dar cu siguranță nu pe 25 decembrie. Despre faptul că Mîntuitorul s-ar fi putut naşte la sfîrșitul lunii septembrie - începutul lunii octombrie există, de asemenea, unele indicații indirecte în Biblie: de exemplu, timpul de concepere și nașterea lui Ioan Botezătorul, care, judecînd din texte, era cu 5-6 luni mai mare ca Isus. Încă o confirmare indirectă a acestei concluzii o constituie consemnarea evanghelistului Luca despre recensămîntul făcut la ordinul lui Caesar Augustus, potrivit căruia toată lumea a trebuit să treacă recensămîntul în orașul său natal. E puţin probabil ca un asemenea eveniment să se fi întîmplat iarna, cînd călătoria era destul de dificilă și costisitoare, iar decembrie și ianuarie erau luni destul de reci în zonele muntoase din Iudeea, unde se afla Betleemul. Apropo, Martorii lui Iehova consideră că Hristos s-a născut la începutul lunii octombrie. Cu toate acestea, sărbătoarea bisericii Nașterii Domnului Hristos a fost stabilită pentru ziua de 25 decembrie.

Cercetătorii moderni consideră că acest lucru a fost făcut intenționat și că acest fapt nu este legat atît de cercetările reale ale posibilei date a nașterii Mîntuitorului, cît de conjunctura politică din acele vremuri. Problema e că chiar și după adoptarea creștinismului, păgînismul la romani nu și-a pierdut pozițiile. Pe 25 decembrie era sărbătorită cu mare fast Sărbătoarea Cultului Soarelui - Dies Natalis Solis Invicti, stabilită în anul 274, de către împăratul Aurelian. Pentru a eradica tradițiile păgîne în anul 337, Biserica Romană a decis oficial să considere ziua de 25 decembrie Ziua Naşterii lui Isus Hristos – Crăciunul.

Continuarea articolului citiți pe noi.md.