07 aprilie 2024, 09:30 Sărbători şi obiceiuri 69054

Buna Vestire (Blagoveștenia)

Ne aflăm în lungul post al Sfintelor Paști, cînd Biserica Ortodoxă prăznuiește marea sărbătoare a Bunei Vestiri. Este o sărbătoare cu dată fixă ‒ 25 martie/7 aprilie, de la care încep să se numere cele 9 luni, pînă la Crăciun, cînd Maria l-a născut pe Iisus.

Potrivit creștinilor în această zi Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că ea a fost cea aleasă de către Dumnezeu să dea naştere Mîntuitorului Hristos. Este una din cele 12 sărbători Domnești. Pentru creștinismul răsăritean praznicul datează din anul 550.

În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numește și Blagoveștenie. Sărbătoarea este aproape de echinocțiul de primăvară, cînd sosesc rîndunelele și începe a cînta cucul şi mai este numită în Calendarul Popular ‒ Ziua Cucului. E o sărbătoare de trecere de la „moarte" (iarna) la „viață" (primăvara). E hotarul dintre iarnă și primăvară, cînd începe renașterea naturii.

Tradiţii şi obiceiuri. În ziua Bună Vestirii se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lîngă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămîie și cîrpe arse a casei, grajdului de vite, livezilor, producerea zgomotului de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior sau lovirea în fier, scoaterea din lăzi a straielor și țesăturilor la aerisit. Se stropeau rădăcinile pomilor fructiferi cu rachiu și se amenințau pomii că vor fi tăiați dacă nu vor rodi.

Buna Vestire era neprielnică pentru lucru: nu se puneau cloști, căci se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, nu se dădeau la împerecheat vitele, ca să nu se nască monştri, nu se semăna porumbul. Femeile strîngeau apa provenită din neaua, care nu s-a topit pentru a fi folosită în practicile medicinii și cosmetologiei populare.

De Buna Vestire se fac multe praznice și se dă de pomană. După cum se știe, în această zi este dezlegare la pește, peștele fiind „personaj" central al acestei sărbători. Consumul ritual de pește este justificat prin credința, că acei ce vor mînca pește vor fi sănătoși tot anul şi respectiv cel care gustă peşte în această zi se va simţi tot anul ca peştele în apă.

Tradiţia populară mai spune că de Buna vestire este bine să se pună, pe pragul casei, pîine şi sare pentru a aduce linişte în casă şi a da hrană îngerilor.

O altă denumire populară a Bunei Vestiri era Ziua Cucului, percepută ca încarnare a strămoșului mitic, pasăre cu un pronunțat substrat erotic, care anunța sosirea efectivă a primăverii, fiind înfăţişat ca un uliu în miniatură. Este o pasăre mică, care nu-și face cuib, nu-și crește puii. Își depune ouăle prin cuiburi străine, iar puii săi îi dau jos pe ceilalți din cuib pentru a profita de un surplus de hrană, ca astfel să poată supravieţui. Se zice, că cucul cîntă pentru prima oară de sărbătoarea Bunei Vestiri, fiind așteptat de către toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Cîntecul cucului prevestea venirea primăverii dar și norocul omului, iar cel care auzea pasărea cîntînd trebuia să numere pentru a afla cîţi ani mai are de trăit. Fetele şi băieţii necăsătoriţi, întrebau cucul peste cît timp se vor căsători. Dacă pasărea tăcea, înseamnă că se va întîmpla repede, iar dar dacă începea să cînte, trebuia să numere de cîte ori cîntă ca să vadă peste cîţi ani se căsătorea. Dacă nu erau îndeplinite aceste condiții rituale, oamenii nu beneficiau, respectiv, de toate acele lucruri în anul care urma. Dacă primul cîntec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol din partea stîngă sau din spatele omului, erau semne de rău augur. Fiind însă simbol al primăverii, al timpului frumos și al dragostei pătimașe, poporul îi iartă toate păcatele. În legende cucul este antropomorfizat, fiind argat, slugă, tîlhar.

Această pasăre ar fi mai puțin cunoscută dacă n-ar marca succesiunea de primăvară cînd începe a cînta de Buna Vestire și încetează brusc să cînte la solstițiul de vară de Sînzîene (sau Drăgaică). Se zice, că de Sînzîene cucul se îneacă cu orz și nu poate cînta, prefăcîndu-se pînă la primăvara viitoare în uliu.

În popor se mai spune că în ziua de Bunavestire oamenii nu au voie să se certe, fiindcă cine se ceartă va avea necazuri tot anul.

Se crede, că cum e vremea în ziua Bunei Vestiri aşa e şi ziua de Paști, iar bătrînii mai spun că dacă ziua de Buna Vestire este una ceţoasă, primăvara va fi călduroasă.

Aceasta este sărbătoarea Blagoveștenie, una în care cucul și peștele au roluri importante, însă dincolo de toate acestea, trebuie să putem vedea spiritele strămoșilor, spirite care veghează mereu cu dor buna rînduială a lucrurilor în lumea celor vii.