21 decembrie 2019, 03:00 Bucătăria 12891

Ce mîncăm în postul Crăciunului

În zilele de post, sub influenţa religiei şi a datinilor străvechi se posteşte. Dintre toate posturile, postul Crăciunului, şi mai ales, Postul Mare sau Postul Paştelui sînt  ţinute în special, de majoritatea moldovenilor.

Pe timpuri chiar vasele în care a fost mîncarea de frupt, erau ocolite în timpul postului. Gospodinele de la ţară aveau un alt rînd de vase special pentru prepararea mîncărurilor de post, tradiție care  practic astăzi nu se respectă cu strictețe, decît la mănăstiri.

În timpul posturilor se înregistrează restricţie a produselor alimentare animaliere, lipsa grăsimilor animale, trecerea la anumite uleiuri şi produse vegetale în pregătirea mîncărurilor. Pe timpuri la prepararea mîncărurilor se utiliza „uleiul de bostan”, „uleiul de cînepă”, „uleiul de nucă”, iar mai tîrziu uleiul de floarea–soarelui. Astăzi se foloseşte uleiul de floarea–soarelui, uleiul de porumb şi cel de măsline. Dacă uleiul de floarea–soarelui este prelucrat şi la oloiniţele din sat, atunci cel de porumb şi măsline sînt numai procurate.

În zilele de post, îndeosebi hrana populaţiei rurale constă din feluri de mîncăruri de sec ca varzarele cu bostan, turtele cu mac, chisăliţa, turte cu ulei, bostan fiert,  bostan copt.  

Se mănîncă de sec şi în ziua din Ajunul Crăciunului şi anume din cele mai arhaice, mai tradiţionale bucate din roadele pămîntului în speranţa de a avea roade bogate în anul care vine. Se pregătesc bucate din acele cereale, legume, fructe, pe care le cultivă: grîu, bob, năut, varză, mazăre, cartofi, mere, pere, prune etc., îndeosebi întregi şi un anumit număr magic – 7, 9, 12 feluri de bucate.

Bucatele care trebuie să fie numaidecît pe masa de Ajun sînt: grîu fiert, găluşte cu crupe de porumb, vărzare, turte cu mac, bob, fasole, prune fierte etc. Fiecare din aceste bucate au anumite simboluri variate şi interesante.

Grîul fiert pregătit neapărat pentru masa de Ajun are explicaţii creştine, căci a fost binecuvîntat de Maica Domnului ca la sărbători să se fiarbă grîu, îndulcit cu zahăr sau miere, cu nuci pisate sau mac. Şi turtele cu mac sînt mult apreciate, numite simbolic „scutecele Domnului”, închipuind după credinţa poporului pe cele ce au slujit la Naşterea Domnului.