![]() |
Arheologii au descoperit un refugiu din perioada cataclismelor Epocii Bronzului
În timpul săpăturilor arheologice de pe vîrful Muntelui Hellani, cel mai înalt munte de pe insula grecească Egina, a fost descoperită o construcție miceniană plină cu vase aparținînd epocilor miceniene tîrzii de palat și post-palat.
Aceasta a fost perioada declinului Epocii Bronzului (1200-1050 î.Hr.), cînd administrația centralizată a societății palatiale s-a prăbușit sub presiunea dezastrelor ecologice, migrației populației și declinului economic.
Statele puternice și centrele urbane au fost distruse, iar supraviețuitorii s-au mutat în sate mici. Populația miceniană a părăsit Grecia continentală în căutare de refugiu pe insulele Mării Egee, inclusiv pe Egina, unul dintre insulele din Golful Saronic, situat la aproximativ 30 de kilometri de Atena.
Clădirea, de aproximativ 3 x 4,5 metri, avea trei pereți de piatră și un bolovan mare folosit ca al patrulea perete. În interiorul structurii se aflau 30 de vase de diferite tipuri, inclusiv oale, recipiente pentru depozitare și cupe pentru băut. Cînd pereții s-au prăbușit, ceramica a fost acoperită cu pietre de la pereți, și, deși artefactele au fost deteriorate, pereții căzuți le-au protejat de distrugerea completă și dispersare. Stilul ceramicilor le datează din perioada distrugerii palatelor miceniene și imediat după aceea, o perioadă de tulburări și pericole constante, care au forțat oamenii să caute refugiu în punctul cel mai înalt, în acest caz pe vîrful Muntelui Hellani.
Pînă la acea vreme, muntele era deja cunoscut ca un loc sacru, deoarece în epoca bronzului mijlociu (prima jumătate a mileniului II î.Hr.) Egina era un centru important de comerț și navigație maritimă, lucru dovedit de fortificațiile de pe vîrful muntelui care erau folosite ca refugiu încă de acum 4000 de ani. În secolul al IV-lea î.Hr., pe versantul nordic al muntelui a fost construit un templu dedicat lui Zeus, iar rămășițele a mii de oase arse de animale sugerează utilizarea acestui loc pentru sacrificii. La locul templului a fost găsită ceramică ce datează încă din perioada geometrică (900-700 î.Hr.)
Sursa:
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Scrisul: una dintre cele mai importante invenții
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1522
- Populația:
- 1913 locuitori
Drăguşenii Noi este un sat şi comună din raionul Hînceşti. Din componenţa comunei fac parte localităţile Horodca și Dragușenii Noi. Localitatea se află la distanța de 28 km de orașul Hîncești și la 60 km de Chișinău. La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1913 oameni. Satul Drăguşenii Noi a fost menționat documentar în anul 1522.
Comentarii
(0)