22 iunie 2023, 14:30 Istoria 6293

Adevărul despre Marele Război pentru Apărarea Patriei. Discuția 3

Discuția 3. Ziua Victoriei este o sărbătoare cu lacrimi în ochi. Prețul Victoriei.

Marele Război Patriotic din 1941-1945 a început pe 22 iunie 1941, cu atacul trădător al Germaniei Naziste și al aliaților săi europeni asupra Uniunii Sovietice. Războiul a durat 1418 lungi și grele zile și nopți și s-a încheiat la 9 mai 1945 cu victoria țărilor coaliției anti-hitleriste asupra Germaniei Naziste. Principala contribuție la această victorie a avut-o Uniunea Sovietică, poporul sovietic multinațional.

Pentru comparație, Hitler a atacat Monaco și Luxemburg într-o singură zi, Olanda - în 6 zile, Belgia - în 8 zile, Iugoslavia - în 12 zile, Grecia - în 24 de zile, Polonia - în 36 de zile și Franța - în 43 de zile.

Iar luptele defensive din RSS Moldovenească au durat 53 de zile, între 22 iunie și 13 august 1941. Trupele sovietice s-au retras aici de pe liniile ocupate numai la ordin. 58 de zile în timpul luptei de la Stalingrad din 1942 a fost apărată eroic Casa sergentului Pavlov, care a devenit o adevărată cetate pe Volga, pe care invadatorii germani așa și nu au putut-o cuceri.

Greul celui de-al Doilea Război Mondial l-a purtat Uniunea Sovietică. Principalele evenimente ale celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc pe frontul sovieto-german: lungimea sa a fost de la 3 mii la 6,2 mii kilometri. Pentru comparație, lungimea frontului în Africa de Nord și Italia, unde au luptat aliații URSS în coaliția anti-hitleristă, a fost de 300-350 km, iar frontul de Vest, deschis la 6 iunie 1944, a fost de 800 km.

Pe frontul sovieto-german operau între 190 și 270 de divizii inamice. În Africa de Nord – de la 9 la 20, în Italia - de la 7 la 26 de diviziuni.

În timpul Marelui Război Patriotic, Forțele Armate ale URSS au distrus și capturat 507 divizii germane, 100 de divizii ale aliaților săi și armata japoneză Kwantung. În total - 607 divizii. Forțele Armate ale SUA și Angliei au învins 176 de divizii germano-fasciste.

Wehrmacht a pierdut pe frontul sovieto-german peste 60 de mii de tancuri și autotunuri (75% din toate pierderile), peste 70 de mii de avioane (70% din toate pierderile), pînă la 167 de mii de arme de artilerie (74% din toate pierderile).

Principalele motive ale victoriei URSS în Marele Război pentru Apărarea Patriei sînt considerate a fi:

- capacitățile de mobilizare ale sistemului socialist;

- sprijin social puternic al poporului din partea sistemului sovietic al țării;

- patriotismul istoric al popoarelor Uniunii Sovietice;

- arta militară a comandanților sovietici și eroismul soldaților;

- factorul natural și geografic;

-un factor semnificativ care a contribuit la accelerarea Victoriei Sovietice în război a fost coaliția anti-hitleristă a URSS cu principalele democrații occidentale: Marea Britanie și SUA.

Eroismul soldaților sovietici pe front a avut un caracter masiv: peste 7 milioane de soldați – reprezentanți ai mai mult de 100 de naționalități - au primit ordine și medalii ale Uniunii Sovietice pentru bărbăție și curaj. Fiecare a cincea persoană care a luptat în cel de-al Doilea război mondial a primit un ordin sau o medalie. Titlul de Erou al Uniunii Sovietice a fost acordat 11.681 de soldați, iar 2.532 de persoane sînt cavaleri ai Ordinului Slava.

În total, aproape 35,5 milioane de militari sovietici au participat la acțiunile militare în timpul războiului. În Armată și Marină au fost recrutate 490 de mii de femei. Statul major General al Forțelor Armate ruse aduce următoarele informații despre morți (statistici din anul 1998): pierderile ireparabile totale ale Armatei Sovietice au constituit 11,944,100 de persoane, inclusiv au decedat 6,885,000 persoane, 4,559,000 au dispărut fără urmă, iar 4,559,000 – au fost luați ostatici.

În total, Uniunea Sovietică a pierdut 26,6 milioane de cetățeni. Printre victimele războiului, 13,7 milioane de oameni erau din rîndul populației pașnice, dintre care 7,4 milioane au fost uciși intenționat de ocupanți, 2,2 milioane au murit la munci în Germania, iar 4,1 milioane au murit de foame și de boli.

În timpul războiului din URSS au fost distruse 1710 orașe, peste 70 000 de sate, 32 000 de fabrici și uzine, 98 000 de colhozuri și 2 890 de MTS - costul total al acestor distrugeri este de 128 miliarde de dolari.

În acel teribil război au murit circa 650 de mii de moldoveni. Dintre aceștia, 570.000 erau oameni pașnici, moartea cărora a fost rezultatul ocupației germano-române.

Trebuie menționat îndeosebi faptul că numai în timpul Holocaustului, recunoscut oficial de statul român, pe teritoriul Basarabiei și Transnistriei, regimul de ocupație românesc a distrus în mod intenționat peste 300 de mii de evrei și zeci de mii de romi.

Industria Moldovei Sovietice a fost distrusă aproape în totalitate, a pierdut mai mult de 90% din capacitatea sa de producție. Din cele 1.740 de întreprinderi care existau în republică înaintea războiului, ocupanții au distrus total 1037, iar alte 332 – parțial. Industria și calea ferată au pierdut marea majoritate a inginerilor, tehnicienilor și lucrătorilor calificați.

În anii de război au fost distruse 9388 de locuințe din Chișinău - adică 76% din fondul locativ al orașului. Au fost distruse orașele din prima linie: Bender – în proporție de 80%, Ungheni - 73%, Orhei - 71%, Tiraspol - 40% și chiar Bălți din spatele frontului - 50%. În total au fost distruse 60% din fondul locativ al orașelor din Moldova. Numărul cetățenilor în timpul războiului a scăzut de aproape 5 ori, de la 501,1 mii de persoane la 117,8 mii.

Creînd condiții pentru răspîndirea epidemiilor, autoritățile ocupante au distrus majoritatea instituțiilor medicale. Din cele 427 de instituții medicale care funcționau în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească înaintea războiului, 350 (84%) au fost distruse. Personalul medical a fost "evacuat" forțat în România, iar populația a rămas fără îngrijiri medicale.

Principalul rezultat al războiului a fost înfrîngerea completă a fiarei fasciste în propria sa vizuină. La 8 mai, la 22:43 ora Europei Centrale (9 Mai, la 0:43 ora Moscovei), la Berlin a fost semnat Actul de capitulare necondiționată a Germaniei.

De atunci, 9 mai a devenit o sărbătoare pentru reprezentanții multor popoare ale lumii. Poporul sovietic a supraviețuit acelui război și a învins fascismul. Ținem bine minte prețul pe care l-am plătit pentru această victorie. De aceea, pentru noi, fostul popor sovietic, 9 mai va fi întotdeauna o sărbătoare – Ziua Victoriei! O sărbătoare cu lacrimi în ochi!