![]() |
Tratatul Moldo-Ungar – 549 de ani de la semnare
Astăzi, 12 iulie, se împlinesc 549 de ani de la încheierea la Iași a Tratatului moldo-ungar. Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, şi Matei Corvin, regele Ungariei, semnează la Iaşi un act de alianţă, ambele părţi arătînd îngrijorare faţă de colaborarea militară strînsă între Valahia şi Turcia.
Semnat la Iaşi, tratatul era îndreptat, întîi de toate, împotriva Turciei. Ştefan recunoştea, din considerente strategice, suzeranitatea regelui ungur, obligîndu-se să-i acorde ajutor împotriva oricărui duşman „în afară de craiul Poloniei…, cu care înaintaşii noştri au avut pace şi alianţe”. Matei Corvin făgăduia să nu adăpostească în ţara sa nici un duşman al Moldovei. Totodată printr-un act, emis la Buda la 15.08.1475, Matei Corvin se obliga să-l ajute pe Ştefan în luptele împotriva turcilor.
Negocierile, semnarea Tratatului moldo-ungar la Iaşi (12.07.1475), clauzele lui refelectă, în bună măsură, esenţa politicii externe a lui Ştefan al III-lea, dictată de situaţia geografică, de conjunctura geopolitică, de posibilităţile reale ale ţării. Domnind într-o ţară ce avea la vest, nord-vest şi nord-est vecini puternici, care nu-şi ascundeau poftele teritoriale, ameninţată şi atacată din sud-vest de turci şi valahi, Ştefan cel Mare trebuia să manevreze diplomatic cu mare atenţie şi iscusinţă. De aceea, deşi l-a bătut crunt la Baia, a întreprins expediţii în hotarele Ungariei lui Matei Corvin, Ştefan recunoaşte suzeranitatea acestuia, cu toate că Moldova se afla sub suzeranitatea Poloniei prin înţelegerea de la 4.04.1457, reconfirmată prin tratatul moldo-polon de la 18.07.1468.
Prin această, dublă vasalitate Ştefan obţinea îndepărtarea de hotarele Moldovei a oricăror pretendenţi la tron şi o anumită stabilitate, fie precară, din direcţiile nord-est, nord-vest. Prin recunoaşterea suzeranităţii duble – şi a Poloniei, şi a Ungariei – Moldova ca şi cum se afla sub ocrotirea amîndurora, căci pretenţiile ambelor, şi ale Poloniei şi ale Ungariei, se anulau reciproc.
Astfel, prin abilitatea diplomatică a lui Ştefan, Moldova la 1475, fiind de iure vasală, era, de facto, de sine stătătoare, „vasalitatea” ei fiind mai mult decorativă. Că realitatea era anume aceasta, că Ştefan se folosea cu iscusinţă de veleităţile vecinilor săi, ne-o demonstrează actul din vara anului 1489, prin care Matei Corvin da în posesiunea Moldovei cetatea Ciceu şi Cetatea de Baltă din Transilvania cu domeniile lor, unde Ştefan a numit pîrcălabii săi.
Cum comentează Popșoi informațiile privind intenția autorităților de a introduce vize cetățenilor ru…
Compania DAAC Hermes S.A. a primit Certificatul de credibilitate ca cel mai onest contribuabil ©
Deputați din Parlamentul Republicii Moldova în vizită la SA Viorica Cosmetic: "Avem cu ce ne mîndri"…
China va introduce regimul de călătorie fără viză pentru cetățenii mai multor țări
Cu ce anunț vine ASP pentru moldovenii aflați în Israel și Rusia
Cazul moldovenilor blocați în Grecia: Cu ce precizări vine Ministerul de Externe de la Chișinău
- Marcus Cato, senator roman, a învățat limba greacă la vârsta de 80 de ani
- Femeile misterioase moire care au construit megaliții din Portugalia (+Foto)
- Suta de Movile - un monument natural unic pe teritoriul Moldovei (+Foto)
- Eco-Plantația Viopark: Inima Verde a Cosmeticelor Viorica
- Meteoritul din Sahara s-a dovedit a fi un fragment din scoarța unei protoplanete
- Dacă copiii își vor pierde legătura cu natura, nu vor lupta pentru ea
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1517
- Populația:
- 3585 locuitori
Şerpeni este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Şerpeni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Şerpeni este situat la o distanţă de 25 km de oraşul Anenii Noi şi la 57 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 3585 de oameni. Prima atestare documentară a localităţii datează dina nul 1517.
Comentarii
(0)