|
Bisericile rupestre din Moldova
Arhitectura rupestră este răspîndită de-a lungul cursurilor rîurilor cu maluri înalte şi abrupte, cum este cursul Nistrului de mijloc şi cursul inferior al rîului Răut. În scrierile bizantine din secolul al X-lea sînt amintite unele lăcașe de-a lungul Nistrului, săpate în stînci, pe care este incizat semnul crucii.
Sursele istorice din secolul al XIX-lea indică prezenţa unor icoane pictate pe pereţii acestor grote. Bisericile rupestre cunoscute sînt amplasate în malurile înalte din calcar sau din cretă ale Nistrului şi afluenţilor săi, cu orientarea axei spre răsărit, intrarea dinspre nord şi cu chilii spre vest. Sînt renumite schiturile cu biserici şi chilii rupestre de lîngă satele Ţîpova, Japca, Saharna – toate săpate în faleza Nistrului şi a afluenţilor lui de stînga şi dreapta; schiturile de lîngă satul Butuceni din faleza rîului Răut. Lîngă satul Saharna, ca şi lîngă satul Butuceni, se află complexe din grote împrăştiate la diverse înălţimi în maluri de calcar, pe pereţii cărora sînt incizate simbolurile crucii, printre care crucea malteză. În schitul fondat de pîrcălabul Bosie, în malul Răutului lîngă satul Butuceni, în faţa Orheiului Vechi.
În grotele din malurile rîului Răut de lîngă satul Butuceni sînt excavate spaţii interioare cu chilii grupate sub forma petalelor în jurul unui spaţiu central. Înălţimea spaţiului interior este mai mică decît statura umană, impunînd aplecarea capului, fiind un procedeu de menţinere constantă a stării de umilinţă, caracteristică pustnicilor.
Sînt renumite cîteva monumente cu arhitectură rupestră, intrate în literatura istorică, cum ar fi Chilia lui Daniil Sihastrul din apropierea mănăstirii Putna, grota lui Iustin Karmaliuk de lîngă satul Valea Adîncă, raionul Camenca, sau Chilia lui Bechir din malul de cretă al rîpei Bechir, de lîngă oraşul Soroca, care pot fi datate cu o anumită precizie.
Complexe de locuire rupestră sînt identificate lîngă satul Socola, raionul Şoldăneşti, cea mai mare aglomeraţie de acest gen din Republica Moldova, numărul lor fiind peste 180 de grote. Printre grotele amenajate pentru locuire, au fost identificate și biserici rupestre. Acestea formează trei grupuri separate, în care grotele sînt amplasate în 3, 7 registre neuniforme. Majoritatea cavernelor aşezării rupestre nu au fost cercetate.
- Încă cîțiva moldoveni au revenit acasă din Liban
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- Guvernul sporește protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate și reținerii ili…
- Ninsorile au acaparat România: Zonele în care stratul de omăt are deja 20 cm
- Alertă de călătorie în Bulgaria
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Detail Garage este partenerul dumneavoastră profesional în detailing auto
- Capodopere florale de toamnă și iarnă de la XOstudio FLOWERS: Dăruiți magia sărbătorilor! ©
- Вă rugăm să beți acest amestec înainte de culcare, și veți elimina din organism tot ce ați mâncat pe…
- La Chișinău va avea loc un concert de excepție al lui Constantin Moscovici, Tamarei Gverdțiteli și t…
- La Chișinău a avut loc o nouă sesiune în cadrul proiectului YMCA Digital Media Hub Chișinău ©
- Machu Picchu și enigmele sale (+Foto)
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1575
- Populația:
- 806 locuitori
Fîntîna Albă este un sat din cadrul comunei Parcova, raionul Edineţ. Satul este situat la o distanță de 14 km de orașul Edineț, la 6 km de stația de cale ferată Brătușeni și 200 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 806 locuitori. Prima atestare documentară a satului cu denumirea Grumăzeni, din ținutul Hotin, datează din anul 1575.
Comentarii
(0)