21 octombrie 2024, 10:30 Istoria 35153

21 octombrie 1917 – un pas important spre restabilirea statalităţii Moldovei

În aceste zile ale lui octombrie, cu 107 de ani în urmă la Chișinău îşi desfăşura lucrările Congresul ostaşilor moldoveni.

În ziua deschiderii Congresului (20 octombrie) gazeta Cuvînt Moldovenesc scria că „asupra ostaşilor moldoveni, floarea naţiunii, cade răspunderea în faţa istoriei pentru soarta norodului moldovenesc”. Moldovenii erau îndemnaţi să devină „stăpîni ai acestui pămînt”, să ia în mînile lor „cîrmuirea treburilor obşteşti în ţara lor”. Se lămurea: „în limba politică aceasta înseamnă autonomie şi despre ea trebuie să ne gîndim chiar acum. Destul cu nehotărîrea de mai înainte”. A deschis Congresul Gherman Pîntea.

În urma dezbaterilor din 21 octombrie Congresul a hotărît:

„II. Despre autonomia Basarabiei. - Avînd în vedere cultura naţională a neamului moldovenesc, trecutul său istoric, plecînd de la principiul proclamat de revoluţie că fiecare popor are drept de a dispune de soarta sa, pentru a realiza o unire mai strînsă a poporului moldovenesc, pentru a garanta drepturile lui la dezvoltare, la autonomia culturală, economică şi naţională, primul Congres al Moldovenilor din toată Rusia în unanimitate a decis: Basarabia se bucură de autonomie teritorială şi politică”. În componenţa Federaţiei Ruse.

„...V. Sfatul Ţării. Congresul Moldovenesc a hotărît: A constitui de îndată un Sfat al Ţării pentru a administra toate treburile Basarabiei autonome. El se va forma din 120 deputaţi în felul următor: Moldoveni - 84 de locuri (70%), celelalte neamuri din Basarabia - 36 de locuri (30%); 44 de deputaţi se vor alege la congres; 30 se vor alege de ţăranii moldoveni; 10 locuri se vor rezerva pentru moldovenii de peste Nistru... Sfatul Ţării se va socoti vremelnic pînă la întrunirea Constituantei în Basarabia...

„VI. Chestia agrară şi colonizările. Tot pămîntul este proprietatea poporului. Moşiile mănăstireşti, bisericeşti, ale statului, ale domeniilor coroanei şi cele particulare vor fi trecute poporului (muncitor de pămînt) fără îndemnitate...”

„VII. De a naţionaliza de îndată toate şcolile...”

„IX. Moldovenii de peste Nistru. Congresul a hotărît: de a susţine legăturile cu organizaţiile moldoveneşti de peste Nistru şi a le da 10 locuri în Sfatul Ţării...
Preşedintele Congresului V. Cijevskii, secretar Gh. Năstase. 25 octombrie 1917, Chișinău.”

Astfel, Congresul ostaşilor moldoveni nu numai a trasat direcţiile şi a stabilit structura viitorului organ legislativ. El a făcut, constata Şt.Ciobanu, „ceea ce noi, civilii, doream, dar nu aveam puterea s-o facem. Ei proclamă autonomia Basarabiei, dau naştere organului revoluţionar Sfatul Ţării..., aici găsim sensul istoric al congresului ostăşesc din octombrie 1917”. După cum observă şi I.Ţurcanu, „Congresul şi-a asumat sarcina convocării Sfatului Ţării, fixînd numărul şi chiar numele deputaţilor care urmau să alcătuiască acest for suprem al puterii în ţinut”.

Congresul ostaşilor moldoveni a fost singura organizaţie moldovenească care a demonstrat claritate de idei şi principii, consecvenţă şi fermitate, ceea ce i-a lipsit Sfatului Ţării, lăsîndu-se corupt de străini.