14 iulie 2024, 14:30 Istoria 53991

Miron Barnovschi – un domn legiuitor

Miron Barnovschi, domnitor al Moldovei  în anii 1626 – 1633. Este fiul marelui postelnic Dumitru Barnovschi şi al Saftei Balica.

Rudă cu Movileştii, a deţinut mai multe demnităţi în Sfatul Domnesc, printre care hatman şi portar al Sucevei, în timpul lui Radu Mihnea. Acesta, grav bolnav în ultimii doi ani de domnie, i-a permis lui Miron Barnovschi să deţină un rol important în conducerea statului. O dată cu moartea lui Mihnea, la 13 ianuarie 1626, a fost ales domn de marii boieri pămînteni.

A reorganizat categoria curtenilor, recrutaţi din rîndurile boierilor mici şi mijlocii, precum şi a cancelariei domneşti. A luat măsuri pentru redresarea demografică prin organizarea unor slobozii, atrăgînd astfel ţăranii în satele pustiite. La 16 ianuarie 1628 a emis un „aşezămînt” echivalent cu „legarea de glie” a ţăranilor, obligîndu-i pe aceştia să se întoarcă pe vechile lor moşii.

Organizează, sub influenţa mitropolitului Anastasie Crimca, activitatea clericală pentru care a fost emis un aşezămînt special. Este ctitor la mănăstirea Bîrnova, mănăstirea Hangul, Buholniţa-Neamţ, Toporăuţi-Cernăuţi, Biserica Sf. Ioan din Iaşi, reface zidurile de apărare ale mănăstirii Dragomirna şi biserica Stavropighiei din Lvov.

În 1629 este mazilit datorită apropierii de Polonia, de la care obţinuse indigenatul (cetățenia), intrigilor iniţiate de principele Transilvaniei şi boieri moldoveni, şi datorită refuzului său de a majora tributul cu 40 de pungi de galbeni. S-a retras la moşia din Ustie, în Polonia. În urma revoltei care l-a alungat pe Alexandru Iliaş, boierii l-au rechemat pentru a ocupa tronul. În urma uneltirilor boierului Miron Barnovschi Lupu este arestat şi decapitat de turci.