24 aprilie 2024, 10:30 Noi, moldovenii 77219

Crezul moldovenilor: Țara și națiunea

Unul dintre compartimentele proiectului moldovenii.md este "Crezul" - un cod de sfaturi și reguli, propus moldovenilor spre a se călăuzi de el în viață.

Redacția www.moldovenii.md vă propune să luați cunoștință de unul din compartimentele "Crezului" - " Țara și națiunea". Acest lucru vă va permite să simțiți profunzimea acestora, dar mai ales înțelepciunea lor pentru acei care vor hotărî să le urmeze în procesul propriei sale dezvoltări.

• 1. Iubiţi-vă Patria – Moldova! Niciodată nu vorbiţi de rău ţara voastră. Rezistaţi obiceiului meschin, răspîndit la noi, de a critica pe toți și toate. Nu putem construi un viitor mai bun fără gînduri bune despre trecutul, prezentul şi viitorul ţării noastre.
• 2. Nu aduceţi ca exemplu alte ţări, dezapreciind propria ţară. Adică, în America totul este minunat, în Europa – formidabil, la noi, însă, totul merge prost. Posibil, în anumite sfere am rămas, în urmă, avem ce îmbunătăţi, însă critica sterilă n-o să ne ajute să depăşim situaţia, doar va genera pesimism şi lipsa dorinţei de autodezvoltare. Experienţa altor ţări trebuie studiată şi implementată, dar e inadmisibil să subapreciem posibilităţile noastre.
• 3. Еste imposibil să faci lucruri bune, gîndind negativ. Ţineţi minte, numai gîndurile pozitive despre viitorul ţării şi al poporului sînt capabile să genereze planuri de dezvoltare a personalităţii, a familiei, a afacerilor, a societăţii, care la rîndul lor să ducă la schimbări pozitive în viața noastră. Numai o persoană care crede în viitorul prosper al ţării sale poate făuri pentru şi întru această ţară − proiecte noi; locuri de muncă; se poate implica eficient în politică; este capabilă să promoveze idei noi în diverse domenii ale vieţii publice.
• 4. Fiţi optimişti, schițați planuri de anvergură, dar și de importanță locală. Este imposibil să realizezi ceva, fără a avea o idee clară despre aceasta.
• 5. Stabiliţi-vă obiective de lungă durată. Realizîndu-le – fixaţi-vă noi scopuri. O permanentă existenţă a scopurilor face viaţa plină de sens şi conţinut.
• 6. Nu aduceţi negativul vieţii cotidiene în familie. Încetaţi să discutaţi acasă în termeni negativi despre colegi, prieteni, cunoscuţi şi rude, chiar dacă aceștia greşesc. Discutaţi despre ceva frumos şi lumea se va colora pentru Dvs. numai în culorile bucuriei.
• 7. Nu înjuraţi, mai ales în familie. Cuvintele urîte afectează sănătatea celui, care pronunţă aceste cuvinte, dar şi a celor din jur. Pentru un moldovean este inadmisibil să înjure în prezenţa copiilor şi femeilor.
• 8. Ţineţi minte, fericirea nu depinde de cantitatea banilor, de renume sau de recunoştinţă, de posibilitatea de a fi văzut la ecranul televizorului sau de a defila pe podium. Fericirea depinde de durata şi frecvenţa emoţiilor pozitive, dăruite de lumea înconjurătoare şi de voi înșivă. Căutaţi în lumea ce Vă înconjoară motive pentru bucurie şi le veţi găsi neapărat. Ţineţi minte – emoțiile negative, trimise de Dvs. în spaţiu, se vor întoarce neapărat sub forma unei proaste dispoziţii sau boli. Aşa-i orînduită lumea.
• 9. Trăiţi aşa ca să nu incomodaţi alte persoane. Este un mare păcat să Vă îmbogăţiţi, creîndu-le oamenilor dificultăţi, pentru ca ulterior să le soluţionaţi contra unei remunerări. Parlamentari, funcţionari de stat, judecători, medici, lucrători ai poliţiei şi de alte profesii, care sînteţi în slujba poporului – ţineţi minte, cît de importantă este atitudinea pozitivă față de Dvs. a oamenilor ce depind de voi. Ajutaţi oamenii, fiți onești şi Vă veţi găsi calea în viaţă.
• 10. Dăruiţi-le oamenilor atenţia Dvs., dragostea, bunăvoinţa şi posibilităţile Dvs. de a avea o viaţă fericită se vor înmulţi. Fiţi amabili, însă zîmbiţi nu atunci cînd trebuie, ci cînd doriţi să o faceţi.
• 11. Fericirea supremă pentru un moldovan – slujirea eficientă întru familie şi Societate. Ajutaţi, în măsura posibilităţilor, toti oamenii care Vă solicită ajutorul, indiferent de naţionalitatea şi statutul lor social. Ţineţi minte: nu sînt mulţi moldoveni pe pămînt, de aceea datoria moldoveanului este să propună ajutor altor moldoveni, chiar dacă cel, care are nevoie de ajutor, nu vi-l cere.
• 12. Ţineţi-vă de cuvînt. Gîndiţi-vă, înainte de a promite ceva. Dacă aţi spus Da, atunci trebuie să vă ţineţi promisiunea! Dacă nu sînteţi sigur, trebuie să fiţi în stare să spuneţi Nu – este mai bine, decît, ulterior, să-i dezamăgiţi pe cei, care au contat pe ajutorul Dvs. şi au pierdut timpul.
• 13. Un moldovan adevărat nu strigă la fiecare colţ despre ajutorul acordat şi mai ales, despre o binefacere. Noi ajutăm din suflet, dar nu pentru a ne face publicitate. Trebuie să fim recunoscători pentru orice ajutor şi nu face să-i credem pe acei, care se străduie să expună în mass-media orice acţiune de binefacere.
• 14. Nu invidiaţi. Ceea ce aveţi – este marea Dvs. bogăţie personală, străduiţi-vă să o descoperiţi în sine. Posibil, că ea constă în cunoştinţele Dvs., pe care mulţi nu le posedă, în talentul de a găti gustos, a relata, a compune, a cînta, a prieteni, în bunătatea şi dragostea faţă de lumea înconjurătoare şi oameni, în calitatea de a crea o armonie şi o viaţă interesantă şi fericită în familie, chiar dacă nivelul de trai mai lasă de dorit. Căutaţi motive pentru a Vă stima pe Dvs. înșivă şi pe cei apropiaţi, le veţi găsi, cu siguranţă, întotdeauna. Ţineţi minte: e absurd să tînjeşti pentru cele nerealizate şi să faci pasiuni pentru cele irealizabile.
• 15. Fiţi mărinimoşi. Iertaţi greșelile neînsemnate şi jignirile, în primul rînd, acelor apropiaţi. Întindeţi primul mîna persoanei care v-a jignit, iertaţi-l pe cel, care nu mai prezintă pericol pentru Dvs. şi familia Dvs. Supărarea şi răzbunarea sînt sentimente, care distrug sănătatea şi personalitatea.
• 16. Nu iertaţi agresiunea (inclusiv cea informaţională şi psihologică), îndreptată contra apropiaţilor voştri, poporului şi ţării, crimele contra legii, trădarea, hoţia, lipsa dragostei faţă de pămîntul vostru şi memoria strămoşilor. Fiţi gata să ripostaţi, pentru a Vă apăra familia şi ţara prin orice mijloace de orice gen de agresiune.
• 17. Mîndriţi-vă de faptul că sînteţi moldoveni. Creaţi-vă stilul Dvs., moldovenesc. Păstraţi tendinţele moldoveneşti în modă, bucătărie, arhitectură etc. Nu căutaţi să imitaţi străinii, convingeţi tineretul să urmeze stilul moldovenesc acasă şi peste hotare.
• 18. Păstraţi tradiţiile şi obiceiurile moldoveneşti, răspîndiţi-le, mai ales printre tineri. Marcați sărbătorile tradiţionale moldoveneşti aşa, cum o făceau strămoşii noştri. Informaţia despre aceasta o puteţi găsi la rubrica „Sărbători şi obiceiuri” a proiectuluimoldovenii.md.
• 19. Nu condamnaţi istoria voastră. În toate epocile au fost atît momente pozitive, cît şi negative. În aceste perioade au trăit strămoşii noştri – au făurit, au creat, au iubit, s-au bucurat ori s-au mîhnit. Blamînd istoria – blamaţi memoria strămoşilor noştri.
• 20. Nu vă ruşinaţi de originea voastră ţărănească. Printre strămoşii fiecăruia dintre noi neapărat sînt ţărani. Va veni timpul, cînd toţi moldovenii vor construi case şi se vor întoarce „la pămînt”. Ţineţi minte, cultura noastră s-a născut şi s-a păstrat la ţară. Un moldovean trebuie să ştie, că în limba noastră s-a păstrat vechiul cuvînt indo-european „ara” − a ara, de la care au provenit cuvintele „arian” şi „aristocrat”. Majoritatea familiilor aristocratice europene au rădăcini ţărănești.

• 21. Militaţi pentru păstrarea interdicţiei legale de vînzare a terenurilor agricole străinilor. Pămîntul şi provincia sînt baza culturii noastre, a identităţii naţionale şi sursa lor de dezvoltare. Nu vindeţi pămîntul, dacă intuiţi că se cumpără pentru străini. Dacă, totuşi, trebuie să vindeţi pămîntul, străduiţi-vă să-l vindeţi unui moldovean.
• 22. Ţineţi minte, limba, obiceiurile şi cultura moşierului sînt treptat preluate şi de ţărani. Cum e moşierul – aşa-s şi ţăranii. Nu credeţi poveştilor despre investiţiile străine, ca motiv de a vinde pămîntul străinilor. Realizînd chiar o mică parte din ideile proiectului moldovenii.md, vom putea să ridicăm repede provincia şi agricultura.
• 23. Nu plecaţi în străinătate, aplicarea aptitudinilor voastre în Patrie. Dacă aţi fost nevoiţi să plecaţi – creaţi, împreună cu alţi moldoveni, un mic colţişor al Patriei noastre. Poate fi şi un teren în oraş (parc), un club într-o încăpere arendată, un mic restaurant. Întîlniţi-vă regulat cu pămîntenii voştri, glumiţi, cîntaţi cîntece moldoveneşti şi dansaţi dansurile noastre incendiare, discutaţi materialele portalului moldovenii.md, scrieţi-ne nouă, aduceţi-vă aminte de Patrie şi visaţi la ziua, cînd vă veţi întoarce pentru totdeauna.
• 24. Cu prima ocazie întoarceţi-vă acasă – copiii, părinţii şi prietenii au mare nevoie de Dvs. Ţara are nevoie de voi, iar ţara sîntem noi şi voi, împreună.
• 25. Moldoveni, mulţi dintre voi au vizitat ţări străine, inclusiv cele mai civilizate. Aţi acumulat o experienţă nouă, care este importantă pentru voi, pentru familiile voastre şi pentru toată Moldova noastră. Dar principalul, noi am înţeles – moldovenii sînt mai harnici, mai deştepţi şi mai mărinimoşi, decît multe alte popoare, noi ne iubim ţara şi ştim, că şi la noi acasă putem crea condiţii pentru o viaţă demnă copiilor şi părinţilor noştri.
• 26. Moldoveni – cetăţeni ai altor state, nu Vă uitaţi Patria, mai des pe acasă, educaţi-vă copiii în spiritul tradiţiilor moldoveneşti şi al dragostei faţă de pămîntul strămoşilor. Tot ce este necesar pentru aceasta veţi găsi pe portalul moldovenii.md.
• 27. Noi, moldovenii, sîntem un popor puternic şi dîrz. Ţara noastră întotdeauna s-a aflat în centrul conflictelor militare, la hotarul confruntării civilizaţiilor. Chiar de sufeream pierderi în războaie, în lupte şi sub dominaţiile străine, întotdeauna ieşeam din ele cu demnitate, păstrînd memoria strămoşilor, limba, cultura şi tradiţiile. Nici un stat străin nu a reuşit să ne şteargă din memorie identitatea noastră naţională şi rădăcinile strămoşilor noştri.
• 28. Unii dintre compatrioţii noştri se ruşinau, în prezenţa ruşilor, de faptul că erau moldoveni, acum se ruşinează de acelaşi lucru în prezenţa românilor. Nu vă ruşinaţi de moldovenismul vostru – spuneţi fără sfială, că sînteţi moldoveni şi vorbiţi moldoveneşte. Doar este adevărat.
• 29. Vorbiţi aşa, cum vorbeau strămoşii noştri, pe care-i iubim şi-i stimăm. Nu folosiţi cuvinte împrumutate din alte limbi în cazurile, cînd există echivalente moldoveneşti. Cuvintele noastre nu redau mai rău (deseori chiar şi mai bine) sensul celor spuse. Pe site-ul moldovenii.md, la compartimentul Noi, moldovenii, este plasat dicţionarul rus-moldo/românesc, care conţine cuvintele noastre, moldoveneşti, recomandate de proiect spre a fi folosite în locul celor străine.
• 30. Ne adresăm către acei intelectuali din Republica Moldova, ccare se consideră români: stimaţi compatrioţi, în virtutea profesiilor voastre sînteţi apţi să obţineţi cunoştinţe, să le analizaţi şi să le sistematizaţi, să trageţi concluzii. Citiţi atent materialele site-ului moldovenii.md.Proiectul nostru este rodul muncii unui grup mare de savanţi şi profesionişti în diferite domenii, patrioţi ai ţării, care pe parcursul mai multor ani studiază istoria, prezentul şi elaborează variante de viitor pentru străvechiul nostru stat. Sîntem convinşi, că cei mai demni dintre voi vor cunoaşte istoria veritabilă a poporului moldovenesc şi a ţării. Noi ştim, că sufletele voastre se vor umplea de mîndrie pentru poporul nostru şi cu mare dragoste veţi purta prin viaţă numele de „moldovean de etnie”.
• 31. Nu Vă supăraţi pe reprezentanţii acelor naţiuni, care fac glume pe seama noastră. Iertaţi-i şi fiţi îngăduitori – în aşa mod ei îşi realizează propriile complexe. Să sperăm, că odată şi odată se vor maturiza. Nu ne este greu – noi şi singuri putem glumi pe seama noastră.
• 32. Pericolul major pentru statul şi naţiunea moldovenească este atitudinea unei părţi a intelectualităţii de creaţie şi pedagogice, la fel ca şi a unor politicieni, care tind să influenţeze formarea conştiinţei etnice a poporului nostru. Majoritatea lor au sufletele curate şi îi doresc sincer acestui popor numai bine, dar nu posedă cunoştinţe suficiente despre istoria şi cultura moldovenilor. Această situaţie este firească – cunoştinţe de acest gen puteau fi obţinute cu greu pe timpurile URSS, dar şi mai dificil – în ultimii 20 ani. O parte mai mică a acestor persoane promovează conştient ideologia statului vecin, posibil realizînd careva beneficii în urma activităţii desfășurate.
• 33. Moldoveni (inclusiv savanţi şi savanţi istorici), unii dintre voi, din diferite motive, cel puţin o dată s-au înşelat, afirmînd că noi nu sîntem moldoveni şi limba noastră nu este moldovenească. Nu este vina voastră. Mulţi dintre voi nu cunoşteau adevărul despre istoria noastră. Acest adevăr a fost şi este ascuns. În acelaşi timp sînt promovate, studiate în instituţiile de învăţămînt, popularizate prin alte metode teorii false despre originea şi istoria moldovenilor. Acum întreg poporul moldovenesc are posibilitatea să cunoască adevărul. Cunoaştem că sîntem moldoveni şi limba noastră-i moldovenească. Vorbiţi deschis despre aceasta, nu vă sfiiţi de greşelile voastre anterioare. Noi – moldovenii, sîntem un popor cu o istorie proprie bogată şi ne mîndrim cu acest fapt.
• 34. Nu acuzăm marii noştri scriitori şi poieţi, reprezentanţi ai intelectualităţii veacurilor XIX şi XX, care, influenţaţi de elanul unirii cu un popor înrudit, au făcut concesii, acceptînd termenii impuşi „România”, „români”, „limba română”. Înţelegem, că unii dintre moldovenii remarcabili acceptau compromisele, deoarece considerau, că realizează sarcini mai importante. Ei greşeau, dar greşelile acestor personalităţi celebre nici într-un caz nu diminuează contribuţia lor la cultura moldovenească. Ei sînt moldoveni de origine, educaţie, apartenenţa la cultura noastră, în memoria noastră ei întotdeauna vor rămîne moldoveni.
• 35. Ne închinăm în faţa marilor noştri compatrioţi, care, indiferent de presiune şi agresiune, nu s-au dezis de denumirea străveche a poporului nostru, de numele limbii noastre, nu s-au încadrat în rîndurile celor, care greşeau, acceptînd teoria romană a originii moldovenilor.
• 36. Ne adresăm către pedagogi, inclusiv către cei, care sînt funcţionari de stat: fiţi responsabili faţă de părinţi şi copiii, pe care, în virtutea profesiei, sînteţi datori să-i înzestraţi cu cunoştinţe veridice, să le educaţi dragostea faţă de poporul şi ţara lor. Iniţiaţi modificarea manualelor, oferiţi copiilor cunoştinţe despre istoria, cultura, prezentul şi viitorul statului nostru, îndemnaţi copiii să studieze materialele proiectului moldovenii.md.
• 37. Părinţi – moldoveni, oferiţi-le copiilor voştri cunoştinţe independente despre apartenenţa etnică şi istoria poporului nostru. În cadrul proiectului moldovenii.md o să găsiţi întregul volum de informaţie obiectivă argumentată ştiinţific.
• 38. Tineri arheologi, istorici şi lingvişti, studiaţi şi cercetaţi istoria adevărată a ţării voastre, a etniei şi a limbii moldoveneşti, şi Vi se vor deschide perspective enorme. Veţi descoperi, pentru sine şi pentru popor, un strat imens de materie neexplorată, va apărea oportunitatea răsturnării multor dogme şi greşeli, consolidate pe parcursul veacurilor, inclusiv şi referitor la istoria şi limbile indo-europene.
• 39. Politicieni, funcţionari de stat şi oameni de afaceri, susţineţi savanţii, intelectualitatea de creaţie şi pedagogii. Soluţionaţi-le problemele materiale. Ţineţi minte: ţara are viitor numai atunci, cînd (,) se va dezvolta ştiinţa, cultura şi arta națională, cînd copiii noştri vor fi instruiţi de cei mai buni oameni ai naţiunii.
• 40. Români ai Republicii Moldova, de fapt, sînteţi moldoveni etnici de origine. Studiaţi materialele portalului moldovenii.md , încercaţi să analizaţi şi sîntem siguri, că mulţi dintre Dvs.vor intra în rîndurile patrioţilor ţării lor şi a etniei moldoveneşti.
• 41. Din păcate, unii dintre reprezentanţii acelor moldoveni, care se identifică drept români (mai ales în mediul intelectualităţii de creaţie şi cel al politicienilor) îşi promovează ideologia destul de agresiv. În acelaşi timp propaganda este bazată, în special, pe negarea şi discreditarea slavilor şi, mai ales, a ruşilor. Moldoveni, nu vă lăsaţi prinşi în această capcană. Naţiunea noastră străveche are două rădăcini etnice: pe de o parte , un popor extrem de viguros – geţii, iar pe de altă parte – sarmaţii vestici, din care mai tîrziu au descins slavii, dintre care o parte au fost asimilaţi de moldoveni. Moldovenii şi slavii au trăit împreună în prietenie şi înţelegere timp de milenii, îmbogăţindu-şi reciproс tradiţiile, cultura şi limbile. Ţineţi minte, că limba cancelariei Moldovei, de la fondarea statului în veacul al XIV-lea pînă în veacul al XVII-lea, a fost slavona şi primul abecedar al scrisului moldovenesc restabilit, la fel, a fost slavon.
• 42. Negarea rolului componentei slavone a poporului nostru, tendinţa de a lipsi moldovenii de posibilitatea de a cunoaşte limba rusă – este o cale periculoasă, o cale spre degradare, prostire şi mancurtizare a poporului moldovenesc. Aceasta este calea, care duce la dispariţia moldovenilor, la unificarea conştiinţei moldovenilor într-o pseudocultură de masă , la pierderea identităţii noastre.
• 43. Trebuie să fim prieteni cu românii – un popor frăţesc, cel mai apropiat nouă din punct de vedere etnic, dar trebuie să fim prieteni şi cu popoarele slave, în primul rînd - cu rușiii şi ucrainenii, subliniindu-ne identitatea.
• 44. Români din România, va veni timpul, cînd majoritatea dintre voi va conştientiza adevărata voastră origine şi apartenenţa la un popor mai vechi, decît Roma. Românismul şi-a jucat rolul său în istoria şi consolidarea naţiunii. La o etapă anumită acest rol a fost pozitiv. Pentru dezvoltarea ulterioară a etniei este necesar să ne redobîndim istoria veridică. Cunoaşterea istoriei veridice, a numelui etnic, justificat din punct de vedere istoric şi cultural, permite poporului păstrarea continuităţii şi succesiunii dezvoltării sale, îi clarifică particularităţile, permite păstrarea simbolurilor şi tradiţiilor străvechi, amintirea strămoşilor şi eroilor adevăraţi ai naţiunii. Istoria veritabilă explică izvoarele limbii, culturii şi ale obiceiurilor etniei, formează un fundament puternic, iar bazîndu-se pe ele, naţiunea se poate dezvolta durabil. Cu cît mai adînc sînt studiate rădăcinile naţiunii şi istoria ei, cu atît este mai înţeles prezentul şi mai clar viitorul.
• 45. Moldoveni, ţineţi minte, în ţara noastră locuiesс oameni de alte naţionalităţi, care nu s-au declarat moldoveni etnici. Ca reprezentanţi ai naţiunii titulare, creaţi-le acestor oameni condiţii confortabile de viaţă, bazate pe identitatea lor naţională (după limbă şi cultură), fără să-i discriminaţi.
• 46. Calitatea etniei depinde de omenia revelată în ea. Iubiţi şi stimaţi reprezentanţii altor naţionalităţi – toţi sîntem copiii lui Dumnezeu, şi toţi sîntem egali. În acelaşi timp, moldovanul trebuie să cunoască diferenţele de alte grupuri etnice şi să conştientizeze misiunea naţiunii sale – uneia dintre moştenitoarele directe ale străvechiului popor indo-european.
• 47. Misiunea moldovanului este de a uni, într-un singur popor, calităţile cele mai bune, experienţa şi a realizările civilizaţiei occidentale (romano-anglo-saxone) materiale şi a celei cosmogonice spirituale orientale (slave-indo-iraniene). Misiunea noastră este de a semăna în lume mărinimia, dragostea, înţelepciunea, ospitalitatea, de a crea în ţara noastră un paradis ecologic, de a restitui omenirii spiritualitatea şi mediul, lăsate de Dumnezeu.
• 48. Un corp curat, un mediu curat, gînduri curate, un suflet curat – iată idealurile, pe care le promovează moldovenii.
• 49. Nu negaţi nimic. Sarcina noastră este de a lua tot ce este mai bun şi din Occident, şi din Orient. Este important pentru noi să soluţionăm problemele materiale ale poporului, dar nu acceptăm ca noi, purtătorii unei culturi străvechi, să devenim o gloată inertă, aflată permanent în căutarea unei bucăţi de pîine, a priveliştilor şi a banilor.
• 50. Concepţiile „Numai o dată trăim” şi „După noi – măcar potopul”, la prima vedere sînt destul de atrăgătoare, dar de fapt, duc spre moartea individului concret, reduc durata vieţii lui, îl lipsesc de senzaţia de fericire, îi blochează posibilităţile pozitive ale vieţii de apoi.
• 51. Noi sîntem creştini, fiindcă poveţele lui Hristos, date poporului său, erau cunoscute de strămoşii noştri multe milenii în urmă. Ei le respectau întotdeauna, de ele se cuvine să ne conducem şi noi.
• 52. Moldoveni, nu uitaţi, interesele de lungă durată ale unui popor ţin de posibilitatea de a participa la realizarea Zămislirii Creatorului.
• 53. Adevărata fericire a Omului este de a înţelege Zămislirea Creatorului şi a contribui, pe parcursul vieţii, la realizarea acestei Zămisliri. Fiecare ajunge la înţelegerea Zămislirii pe căi diferite, dar persoana, care a priceput-o, involuntar, se străduie să-şi coreleze acţiunile cu Dumnezeu, creîndu-şi o viaţă fericită în prezent şi pentru viitor.
• 54. Se discută mult pe marginea Zămislirii, această chestiune nu este pe deplin studiată de omenire. În acelaşi timp, este simplu să înţelegem, ce anume nu făcea parte din planurile Creatorului. Evident, omenirea nu este creată pentru: a polua cu pesticide şi murdării rîurile şi bazinele de apă; a polua aerul, atmosfera pămîntului şi spaţiul cosmic; a tăia pădurile, fără ca ele să fie restabilite; a nimici oameni; a fi haini, nemulţumiţi şi agresivi, generatori de energie negativă; a ne alimenta cu hrană artificială, plină de suplimente alimentare nocive; a se deda homosexualismului; a-şi consacra viaţa numai îmbogăţirii personale şi distracţiilor.
• 55. Numai corectînd greşelile comise faţă de pămînt şi natură, lichidînd mizeria şi sărăcia, revenind la izvoarele proprii, plini de optimism şi energie pozitivă, vom reuşi să fim o naţiune viguroasă şi fericită.

Toate apelurile pot fi vizualizate la compartimentul «CREZUL» al proiectului moldovenii.md.