string(7) "library" string(8) "document"
82
514
5500
300
1497
1646
1410
1457
1310
1775
1574
1812
1475

Margărita

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ALEXIS V.“

Peste o lună de zile Alexis primi un mic bilet în care Margărita îi anunţa sosirea ei la Paris pentru iarnă şi îl ruga să nu-i mai scrie, căci bărbatul ei începuse a da semne de gelozie. Alexis aşteptă iarna cum aşteaptă un bolnav primăvara; însă la finitul toamnei toate sperările lui căzură ca frunzele copacilor. Margărita îi trimise aceste câteva rânduri, care îl făcură să zacă trei luni de zile pe patul durerii:

„Alexis!

Cu moartea-n suflet îţi scriu aceste linii!... Uită pe Margărita, care de azi nu mai există pentru tine... Sunt mamă !... Să întindem un văl negru asupra trecutului şi asupra promiterilor viitorului. . . Adio!... Adio pentru totdeauna!

MARGĂRITA“

VIII

Cum se terminară fazele acestui amor atât de mare şi de înflăcărat?

Francezii, cu caracterul lor vesel, zic: Tout finit par des chansons dans ce monde!

Iată cântecul final al romanului Margăritei:

ADIO

Adio! ah! niciodată

N-am gândit că pe pământ

A mea inimă-ntristată

Va rosti acest cuvânt.

Dar tu însăţi, tu, pe care

Te-aveam tainic Dumnezeu,

Ai vroit fără-ndurare

Ca să sting amorul meu!

. . . . . . . . . . . . . . . . .

Adio, ramâi ferice!

Şterge din inima ta

Pe cel ce adio-ţi zice,

Deşi-n veci nu te-a uita.

Te-am iubit cu dor fierbinte

Ş-astfel te iubesc că vreu

Să văd stins din a ta minte

Întreg suvenirul meu!....

vezi volumul Mărgăritărele)

În urma acestui strigăt suprem şi dureros al inimii, Alexis întreprinse o lungă călătorie prin Africa şi America, iar în lipsa lui de mai mulţi ani, Margărita, prinsă în sloiurile vieţii căsătoreşti, deveni mamă de o gentilă şi numeroasă familie. Când se revăzură amândoi în salonul Alinei, care se măritase de curând, focul patimii lor părea cu totul potolit, şi fiecare din ei părea că a făcut un vis frumos, la care se gândea câteodată cu o zâmbire înduioşată.

Margărita, înconjurată de copilaşii săi, întinse o mână amicală lui Alexis şi-i zise cu glas sincer:

— Alexis! vrei să fii fratele meu?

Alexis îi răspunse depunând pe acea mână tremurândă un sărutat respectuos!

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10