[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 3354 de oameni, dintre care 47.08% - bărbaţi și 52.92% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 98.24% - moldoveni, 0.60% - ucraineni, 0.51% - ruşi, 0.03% - găgăuzi, 0.06% - bulgari, 0.03% - polonezi, 0.42% - ţigani, 0.12% - alte etnii. În satul Baraboi au fost înregistrate 1321 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localității

Numele satului corespunde termenului botanic baraboi – plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu radacina în formă de bulbi (Chaerophillum bulbosum), care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Tradiţia susţine că, totuşi, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. Pe moşia satului se află 7 movile funerare rămase de la migratorii nomazi veniţi din stepele asiatice.

Satul Baraboi pentru prima data este atestat documentar la 3 ianuarie 1823, cînd o parte din locuitorii satului Scăieni s-au strămutat pe o parte de pămînt numita Baraboi, din componenţa moşiei Nicoreni. În 1875 s-a ridicat din piatră biserica „Nașterea Maicii Domnului”. Şcoala a fost ridicată tot din piatră în anul 1887, fiind unica școală care pregătea slujitori ai cultului (preoti, dascăli) şi invățători pentru clasele primare. Recensămîntul general al populației din 1897 a consemnat în satul Baraboi 2213 locuitori (1143 bărbaţi şi 1070 femei), dintre care 2193 erau creştini ortodocşi. În anul 1904 satul avea 301 case cu o populație de 2003 suflete. Țăranii posedau 2740 deaseatine de pamînt, vii și grădini. Sătenii se ocupau cu uscarea prunelor și altor fructe, care se transportau în Rusia prin orașul Călărași.

Conform recensamîntului din 1930, populaţia Baraboiului număra 3781 locuitori, alcătuind  847 de gospodarii. Structura etnică a populaţiei era următoarea  3599 moldoveni,  56 ruși, 6 ucraineni, 19 polonezi, 44 de evrei şi 57 de ţigani.Comuna Baraboi (satele Baraboi și Ciubara) făceau parte din plasa Rîşcani a judeţului Bălţi.

Odată cu începerea operaţiunilor militare în iunie 1941 în armata sovietică au fost înrolaţi şi locuitorii satului Baraboi. Din înrolaţii baraboieni în armata sovietică au ramas pe cîmpurile de luptă ale celui de-al doilea război mondial 130 de persoane, ale căror nume sînt gravate pe lespezile de granit ale monumentului din centrul satului și pe cel ridicat de curînd în curtea bisericii.

Odată cu restabilirea puterii sovietice în 1944, satul Baraboi este inclus în raionul Rîşcani din judetul Balţi. În Baraboi colectivizarea a început în iulie 1949, odată cu înfiinţarea artelului agricol “Scînteia”. Pe parcursul lunii august mai apar încă 3 colhozuri: Înaintaşul, Jdanov şi Bolseviţkaia pravda. În 1952 toate patru colhozuri sînt comasate în unul singur : Viaţa Nouă. In 1967 denumirea îi este schimbată in Maiak. Ramurile principale ale gospodariei colective erau cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor.

Conform recensămîntului din 1989, în sat erau 1460 de gospodării cu 3734 locuitori, dintre care 3626 erau moldoveni, 89- ucraineni si 19 – ruşi. Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială din 2001 satul (comuna) Baraboi face parte din raionul Donduşeni. Gospodăria colectivă  Baraboi a existat pînă în 1996. Desființarea colhozului s-a produs în urma repartizării locuitorilor satului, în perioada 1993-1994, a cotelor de teren care le-au revenit în virtutea legii cu privire la privatizarea pămîntului. În 1997, 29 de proprietari de cote au format Gospodaria Ţărăneasca Dacia. În aprilie 2000, în baza Asociaţiei de gospodării ţărănești Baraboi este creată SRL Agro Baraboieni.

[în sus]Resurse naturale

Moșia satului constituie în prezent 5060 ha, dintre care teren arabil – 3015 ha, livezi –125  ha, pășuni – 825 ha, 1560 gospodării care dispun de 728 ha de teren. Pe teritoriul satului activează 204 gospodării țărănești cu suprafața de 364 ha.

[în sus]Economia locală

În localitate activează întreprinderile producatoare :

1. II „Acvamarin” produce apă minerală, fondată în a. 2004
2. SRL „Agro Baraboieni”, produce  legume, fructe si seminţe.

În localitate activează întreprinderile din domeniul comerţ şi servicii :

1. II „Andries Cotorcea”, comerț și servicii
2. II „Rachita Ghinea” comerț
3. SRL „Barservprod” comerț
4.  II "Leonid Cebotari" comerț
5. IM „Barservcom”, servicii
6. SRL "Natiol Stil", comerț
7. SRL "Barservprod" servicii și comerț

Infrastructura social-economică a comunităţii: In Baraboi sînt 14,5 km de drum, dintre care asfaltati – 4 km. In prezent sînt gazificate 670 gospodării și trei instituții bugetare:  Liceul teoretic „Prometeu”, SRL „AgroBaraboieni”, primăria. La conducta de apa sunt conectate 116 gospodării personale și Liceul Teoretic „Prometeu”, grădinița de copii, Centrul de Sănătate Baraboi. În sat sînt 6 fîntîni arteziene  cu adîncimea de180 m, dintre ele funcționale – două.

[în sus]Educație, Cultură, Sănătate

La 1 septembrie 1897 a fost deschisă o  şcoala normală la Baraboi. Şcoala-model bisericească parohială de pe lîngă Școala normală din Baraboi a fost deschisă concomitent cu şcoala normală. Avea o singura clasă şi activa în clădirea şcolii normale. Şcoala de învăţare a scris-cititului din Baraboi a fost deschisă în 1898, în 1917 fiind reorganizată în Școala bisericească- parohială de doua clase.

În anul 1920 în satul Baraboi funcţionau 2 şcoli primare (nr.1 si nr.2) şi o scoala medie.Aceste şcoli se menționeaza şi în Dicţionarul Statistic al Basarabiei din 1923 ca fiind mixte, pentru fete şi băieţi. Potrivit informației expuse în Anuarul Romaniei din 1928, în Baraboi existau 4 scoli: una medie și 3 primare. În 1928, școala medie din sat a fost trasformată în gimnaziu agricol.

Din 1944 în Baraboi activează 2 şcoli primare şi una medie, aceasta din urmă fiind, un timp, singura în raionul Rîşcani. Prin ordinul din 7 iulie 2004 al Ministerului Educatiei al Republicii Moldova, intitulat “Cu privare la reorganizarea colilor medii de cultură generală în licee”, a fost acceptată propunerea Consiliului raional Donduşeni de a reorganiza scoala medie din Baraboi in Liceul Teoretic Prometeu, începînd cu data de 1 septembrie 2004.

[în sus]Monumente istorice

În 1873, prin dispoziţia conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Ghizdita (acum Fîntîniţa) era transferat în satul Baraboi,  cu misiunea de a ridica o biserică în acest sat. Chiar în anul transferării sale, instituția de resort a aprobat proiectul bisericii ce urma sa fie înălțată. Biserica din localitatea Baraboi a fost zidită în 1875, iar în 1905 incăperea bisericii a fost lărgită. Din  anul 1961 biserica a fost închisă. Curînd ea a fost trasformată în sală de sport în subordinea şcolii, iar ulterior a fost lăsată în paragină.

În 1988, la rugămintea sătenilor, biserica şi-a redeschis porţile pentru credincioşii satului. Din 1989 la biserica Naşterea Domnului din Baraboi în calitate de preot slujeşte Grigore Nistor Spoială. În 2007, la 21 septembrie (de hramul satului), a fost sfinţită Capela Naşterea Maicii Domnului. Construcţia a fost finanţată şi dirijată de catre Ion Prisăcaru, originar din sat.

[în sus]Personalităţi

Savantul Aurelian Gulea /n.28.05.1946/ este originar din s.Baraboi. Doctor  habilitat în chimie, profesor universitar, a desfăşurat o rodnică activitate ştiinţifică materializată în zece manuale, inclusiv patru în limba franceză, peste 350 de lucrări ştiinţifice în revistele de specialitate naţionale şi internaţionale, 51 de patente şi brevete cu utilizări în biotehnoligie, farmaceutică, medicină, industria alimentară şi alte ramuri ale economiei naţionale. Munca savantului a fost apreciată cu numeroase medalii de aur şi argint, precum şi alte distincţii la cele mai prestigioase foruri internaţionale de inventică şi tehnologii noi.

Aurelian Gulea, cavaler al ordinului "Gloria muncii", este membru titular al AŞ din New-York, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Iowa /SUA/ , inventator de elită al Belgiei, României şi Rusiei, laureat al Premiului Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală, cavaler al Ordinului Regatului Belgia "Merite de inventiori " şi al ordinului "Europeen du Merite" ş.a. Din 1991 conduce catedra de chimie anorganică a Universităţii de Stat din Moldova.