Bahmut, raionul Călăraşi
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1429
- Populația:
- 1226 locuitori
Bahmut este un sat şi comună din raionul Călăraşi. Satul are o suprafaţă de circa 1.16 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.35 km. Comuna Bahmut are o suprafaţă totală de 16.76 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 21.98 km. Din componenţa comunei fac parte 2 localităţi: Bahmut și Bahmut – stație de cale ferată. Suprafaţa totală a localităţilor din cadrul comunei alcătuieşte aproximativ 1.97 kilometri pătraţi. Satul Bahmut este aşezat la poalele codrilor din zona de centru-vest a republicii, la o distanță de 25 km de orașul Călăraşi şi la 70 km de Chișinău.
[în sus]Populația
La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1226 de oameni, dintre care 49.76% - bărbaţi și 50.24% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 97.88% - moldoveni, 0.90% - ucraineni, 0.90% - ruşi, 0.16% - bulgari, 0.16% - alte etnii.
Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Bahmut constituie 1967 de oameni, dintre care 49.36% - bărbaţi și 50.64% - femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei arată în felul următor: 97.36% - moldoveni, 1.07% - ucraineni, 1.27% - ruşi, 0.10% - bulgari, 0.05% - polonezi, 0.15% - alte etnii.
În comuna Bahmut au fost înregistrate 660 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.
[în sus]Istoria localității
Prima atestare documentară a satului Bahmut datează din 3 iunie 1429, cînd Alexandru cel Bun dăruia lui Lazăr, Stanciul și Costea, fiii lui Ion vornic mai multe sate, printre care și Bahmatăuți.
Satul Bahmut s-a numit pe timpuri Pojarna şi Horodişte, lucru menționat într-un document din anul 1858. Recensămîntul din 1774 înregistra la Bahmut 61 de gospodării țărănești.
La începutul secolului XIX moșia satului cu 99 de gospodării și pădurea din zonă se aflau în proprietatea medelniceresei Elena Roset. În 1809 în sat a fost înălțată o biserică din lemn. Satul Bahmut fiind așezat la poalele Codrilor localnicii întotdeauna au resimțit lipsa de pămînt arabil. Mulți au părăsit satul, așezîndu-se cu traiul în alte zone ale Moldovei. În anul 1859 la Bahmut erau înregistrare 67 de gospodării cu 270 de bărbați și 237 femei. Moșia satului era stăpînită la acea dată de boierul Ciolac. După moartea acestuia moșia a intrat în stăpînirea Elisavetei Malițki. Odată cu construirea cării ferate, în 1873, lîngă sat s-a construit stația de cale ferată, realizînd legătura cu celelalte localități ale Moldovei.
În anul 1887 boierul Vichentie Malschi ctitorește la Bahmut o biserică din piatră, dar și un conac boieresc, care pînă în 1983 a adăpostit școala din localitate. Monument istoric, conacul astăzi este în paragină și se distruge.
În anul 1923 populația satului număra 463 de bărbați și 470 de femei. În perioada sovietică, după foamete și deportări numărul populației este în descreștere. În anul 1954 a fost închisă biserica din localitate. Timp de 38 de ani în incinta acesteia a fost depozit, apoi grajd. În 1992 biserica a fost redeschisă.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1636
- Populația:
- 359 locuitori
Chetroşeni este un sat din cadrul comunei Mireşti, raionul Hînceşti. Localitatea se află la distanța de 43 km de orașul Hîncești și la 80 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 359 de oameni. Satul Chetroşeni a fost menționat documentar în anul 1636.
Comentarii
(0)Atenţie! Doar utilizatorii înregistraţi pot comenta, autentificaţi-vă, vă rugăm.