Ce se întîmplă în jurul nostru? De ce lumea se schimbă atît de repede? Cum influențează natura asupra noastră? Ce importanță are apa pentru organismul uman? Aflați cele mai bizare lucruri, cele mai ciudate obiceiuri, recorduri și alte informații inedite citind această pagină.

Deși populația lumii a crescut  (și creste în continuare) exponențial în ultimele secole, resursele de apă au rămas aceleași? Astfel, noi avem acum la aceeași cantitate de apă pe care o aveau si primii homo sapiens 1.460 petatone (1 petatona = 10¹⁵ tone).

Mai mult de 94% din apă de pe Pămînt are un înalt grad de salinitate? Nivelul mediu al salinității apei pe glob este de 35% (variază, însă, foarte mult în funcție de zonă), iar anumite țări (cum ar fi Cipru, de exemplu) își sporesc resursele de apă potabilă desalinizînd apa oceanelor/mărilor în unități speciale denumite uzine de desalinizare.

Corpul unei meduze este format în proporție de 98% din apă? Corpul uman, ]n schimb, coține un procent de 60-70% apă.

Oamenii grași au mai puțină apă în organism decît cei slabi (din punct de vedere procentual)? Acest lucru se datorează faptului că țesutul adipos conține mai puțină apă decît celelalte organe și țesuturi ale corpului (în medie, acesta conține aproximativ 10%). Tot din aceeași cauză, corpul femeilor conține mai puțină apă decît cel al bărbaților.

Corpul uman elimină apă prin rinichi (urina), transpirație, plîns dar și respirație? Astfel, aproximativ 1.5 litri de apă sînt eliminați prin rinichi, 500 ml prin respirație iar restul prin transpirație. Cînd plîngem “pierdem”, în medie, aproximativ 1 ml de lacrimi.

Unele din cele mai bogate organe în apă ale corpului nostru sînt creierul și rinichii? Aproximativ 80% din creier este apă, în timp ce la rinichi procentajul crește pînă la aproape 85%. Sîngele conține pînă la 83% apă.

Cantitatea de apă recomandată pentru a fi consumată de un om într-o zi este de 50 litri? Această cantitate include atît consumul propriu-zis cît și baia, prepararea mîncării etc. Însă, pe glob, există diferențe foarte mari ale consumului de apă între diferite țări: americanii consumă, de exemplu, de 5 ori mai multă apă decît europenii (500 litri vs. 100 litri), în timp ce locuitorii din țări precum Gambia trebuie să se mulțumească doar cu 4.5 litri.

Știați că? 95% dintr-o roșie este apă!

Un pahar de apă inainte de culcare ajută la evitarea  unui atac cerebral sau de cord.

Ştiaţi că putem detecta cinci gusturi de bază? Patru sînt foarte familiare: gustul dulce, acru, amar şi sărat. Al cincilea e mai familiar în Asia şi mai puţin în Vest, se numeşte Umami şi e gustul glutamatului monosodic.

Ceaiul pregătit la cuptorul cu microunde nu este aşa gustos ca cel preparat la ceainic.  Aceasta pentru că microundele încălzesc doar straturile externe ale apei din recipientele puse la încălzit în cuptorul cu microunde. Apa din centrul paharului se încălzeşte mult mai încet; cînd straturile de la exterior ale apei au atins punctul de fierbere, ne înşelăm gîndindu-ne că toată apa din recipient e la fel de fierbinte. Dar temperatura medie e mult mai mică, iar ceaiul nu are o aromă aşa bună.

Temperature de fierbere a apei scade cu altitudinea. Astfel, la o înălţime de 1800 metri, apa va fierbe la 94,4 grade Celsius, iar nu la 100 grade Celsius, aşa cum fierbe la nivelul mării.

Știați că? şi cafeaua decafeinizată tot mai conţine cafeină? O ceaşcă de cafea are aproximativ 80-135 mg cafeină. Pentru ca o cafea să fie considerată decafeinizată cel puţin 97% din cafeină trebuie să fie îndepărtată. Testele arată că şi cafeaua decafeinizată tot mai conţine 2-6 mg de cafeină pe ceaşcă.

Oamenii graşi, care sînt şi mai bine izolaţi termic, simt frigul mai repede decît oamenii slabi? Motivul e că grăsimea păstrează căldura în interiorul corpului, departe de piele, care se răceşte. Iar cînd pielea se răceşte, ţi se face frig (pentru că în piele se găsesc receptorii termici).

Desigur că ştiaţi că anul are 365 de zile? Dar aţi observat următorul lucru: 365=10²+11²+12²=13²+14² ? Coincidenţă? Armonie prestabilită? Voi hotărîţi.

Pe lîngă mişcarea de revoluţie şi de rotaţie a Pămîntului, el mai suferă o mişcare de precesie a axei sale (mişcarea de precesie este ca mişcarea unui titirez care nu se învîrte într-o poziţie perfect verticală), astfel că la fiecare 12 900 de ani Polul Nord alternează în a fi orientat spre Soare sau depărtat de acesta în luna ianuarie. Acum, în emisfera nordică în ianuarie este iarnă deoarece Polul Nord nu este înclinat spre Soare.

Noi vedem de pe Pămînt doar o singură jumătate a Lunii, oricînd am privi-o? Asta se întîmplă deoarece mişcarea de rotaţie a Lunii are aceeaşi durată ca mişcarea de revoluţie a ei în jurul Pămîntului.

Noi creştem în înălţime cu aproximativ 1,5 cm peste noapte? Asta se întîmplă deoarece cînd dormim se măreşte distanţa dintre vertebre (gravitaţia nemaiacţionînd în axul coloanei vertebrale). Dimineaţa cînd ne trezim, din cauza gravitaţiei, vertebrele se tasează iar în scurt timp coloana vertebrală se va micşora din nou. Astronauţii, atunci cînd sunt în spaţiul cosmic, cresc în înălţime cu chiar mai bine de 3 cm, dar la cîteva ore după ce se întorc pe Pămînt revin la înălţimea normală.

Dacă se va topi toată gheaţa de la Polul Nord nivelul apei oceanelor nu va creşte? De ce? Deoarece această gheaţă pluteşte pe apă, iar prin topire, moleculele de apă din gheaţă vor ocupa acelaşi spaţiu al lichidului dezlocuit iniţial de gheaţă. Bineînţeles, trebuie să fim atenţi la definirea regiunii Polului Nord. Dacă includem gheaţa de pe unele insule, atunci această gheaţă va aduce alte molecule de apă celei din oceane şi uşor va creşte şi nivelul mării. Invers, majoritatea din gheaţa de la Polul Sud se găseşte pe pămînt, iar topirea ei ar ridica semnificativ

Vulcanii produc o mare cantitate de materii prime utile sau extrem de căutate? Un exemplu ar fi piatra ponce, care este spumă de lavă. De asemenea, formaţiunile vulcanice sunt uneori sediul reacţiilor care concentrează metalele prezente în manta (aramă, argint, mercur). Iar vulcanii erodaţi din lanţul cascadelor, în vestul Statelor Unite, se află la originea celebrei „Goane după aur”. Mişcările vulcanice permit, de asemenea, aducerea la suprafaţă a diamantelor formate la presiune ridicată şi la o adîncime de aproape 3000 km.

Vulcanii se formează mai ales la marginea plăcilor tectonice. Cînd plăcile se îndreaptă una spre alta, una dintre ele trece pe sub cealaltă, ridicînd-o. Placa de dedesubt se înfierbîntă şi se fluidifică, formînd magma care, fiind mai uşoară şi mai fierbinte, are tendinţa să urce către suprafaţă, profitînd de zonele fragile ale scoarţei terestre.

Meteoriţii (stelele căzătoare) sunt resturi care provin din comete? Cometele sunt nişte corpuri care orbitează în jurul Soarelui pe nişte orbite foarte alungite şi de mari dimensiuni. Cînd, pe orbitele lor, se găsesc la marginea sistemului solar, cometele sunt nişte bulgări de gheaţă. Cînd se apropie de Soare, o cometă începe să se topească pierzînd materie (şi astfel se explică şi coada ei, pe care o putem vedea cu ochiul liber) dar şi bucăţi mai mari de rocă.

Aceste fragmente de rocă din comete vor reprezenta meteoriţii, care vor gravita o perioadă în jurul Soarelui. Cînd Pămîntul se intersectează cu aceste resturi, se observă ploile de meteoriţi. Cînd meteoriţii intră în atmosferă, încep să ardă, iar puţini dintre aceştia vor reuşi sa ajungă pe Pămînt. Unii, mai mari, pot forma chiar cratere.

Pe întreg Pămîntul se înregistrează aproximativ 120 de fulgere pe secundă? Dar cum se formează un fulger? Cînd o masă de aer cald întîlneşte o masă de aer rece, apa va condensa şi va trece din stare gazoasă în stare lichidă, formîndu-se norii. Apoi picăturile de la bază, mai calde şi mai uşoare, vor urca la altitudini mai mari. Pe măsură ce urcă, temperatura scade iar picăturile de apă pot îngheţa şi devin şi mai grele. Fiind mai grele, vor cădea înapoi iar frecarea dintre picăturile de gheaţă aflate în cădere şi cele care se află în urcare va produce electricitate. Cînd diferenţa de potenţial faţă de sol e prea mare, se produce fulgerul.

Dar ce este tunetul? Cînd se declanşează un fulger, are loc o încălzire foarte rapidă a aerului din nori, care se va dilata brusc. Se formează astfel tunetul, care este o undă de şoc ce se deplasează mult mai încet decît lumina şi de aceea noi îl auzim după ce am văzut deja fulgerul.

Mirajele sunt simple iluzii optice. Dar cum se întîmplă acest lucru…noi putem să vedem un obiect pentru că razele de lumină care vin de la acel obiect sunt preluate de către nişte receptori de la nivelul retinei; de aici informaţia este transmisă la creier, unde este şi analizată, traducîndu-se astfel realitatea înconjurătoare. Dar ceea ce percepem nu este, de fapt, realitatea strictă, ci o interpretare a ei de către creier.