O vânătoare în Basarabia
Iată că acum se iveşte pe mal vânătorul pasionat. Mâhnit şi obosit de osteneală, se pune oftând pe malul lacului, aruncând cu ciudă torba vânătorească de pe sine, ce-i astă dată deşartă de vânat, conţinând numai câţiva cârmoji de pâine usactă. Din zori de zi până în seară a cutreierat malurile pitorescului lac, fără a găsi o răţuşcă măcar sau un cârstel de baltă. El blestemă cu mânie acest loc pitoresc, ce gâdilă numai vederea, nedând prilej măcar de o singură împuşcătură. Tologit pe mal, se gândeşte la un loc din altă ţară, unde ar putea îndestula pasiunea sa vânătorească, slobozind duzine de împuşcături pe oră şi întorcându-se apoi în triumf acasă cu torba plină de păsări de tot soiul.
Vrasăzică, omenirea cu diferitele sale pasiuni şi tendinţe, admiră şi iubeşte natura nu numai în părţile ei frumoase, ci şi în cele urâcioase. Din această cauză se nasc partide diametral opuse în privinţa ideilor şi a simţirilor: idealişti şi realişti, utopişti şi senzualişti, optimişti şi pesimişti ş. m. a., care se combat în dezbateri controverse, unul împotriva altuia, ajungând la duşmănia cea mai înverşunată. Şi, cum se vede, fiecare are drept în opiniile sale. Amorezatul idealist admiră formele plastice şi graţioase ale femeii adorate, pe când anatomul însetat de ştiinţa medicală scormoneşte cu aviditate în măruntaiele ce emană putrejunea unei aşa fiinţe. Pictorul e entuziasmat de tabloul unui lac întins cu apa sa transparentă şi albăstrie în care se reflectă razele soarelui ce asfinţeşte după măgurile munţilor, pe când vânătorul preferă mai degrabă o baltă glodoasă cu emanaţiunile sale neplăcute, din care însă la orice pas zboară vreo becasă sau raţă sălbatică, victime ce le culege cu împuşcături necontenite, îndestulându-şi plăcerea cea mai aleasă, fiindcă fiecare împuşcătură reuşită este pentru dânsul echivalentă dulcii sărutări, ce o ia amantul de pe buzele adoratei sale.
Apoi aşa un ideal vânătoresc unde aiurea se poate găsi, dacă nu pe lacurile îmbucăturii Dunării? Luăm, de pildă, lacul Chitai. Plutind pe el într-o luntre, vezi labirinte de stuf ce creşte în insule fantastice pe luciul apei transparente ce se-ntinde loc de 10 kilometri pătraţi. Ici zăreşti ca nişte străzi largi, ce se încrucişează în diferite şovăituri, colo se deschide deodată o uriaşă piaţă, în al cărei mijloc sunt aşezate în simetrică rânduială pâlcuri de stuf, ce seamănă a fi urzeala unui templu fantastic. Şi pe toate aceste străzi, pieţe şi locuri deşerte se primblă înotând o lume de păsări de tot soiul şi ginţi, îmbrăcate în haine de culorile cele mai diferite. Iată că dintr-o mahala iese pe piaţă o turmă de lebede albe ca zăpada, iară de pe altă stradă se ivesc, ca un regiment de roşiori, gotcile cu pieptul lor de culoarea jăraticului. Din toate părţile vin şi se încrucişează legioane de raţe de sute de soiuri, bâtlanii şi pelicanii cu a lor ciudată traistă de sub plisc, în care adună peştele prins. Pe deasupra capului îţi zboară nouri de becazi, culici, corlani de baltă, pescari albi şi vineţi, rândunele de mare ş.m.a. Dar ce mai concert haotic intonează această lume de păsări, chemându-se şi îndemnându-se în jargonul lor de ţipete şi cârâituri.
Răsunând prima noastră împuşcătură, se întunecă soarele ca de o cortină de aripi a păsărilor înspăimântate, ce se ridicară din stuf, asurzându-ne cu ţipetele lor de alarmă. Ajungea să slobozi împuşcătura fără a ţinti şi victimele picau cu duzinele pe apă.
Această colosală căsăpie de păsări se prelungi vreo două ore, până ce ele, desăvârşit speriate, se ridicară sus în aer, îndreptându-şi zborul spre alte locuri ale Dunării.
Rezultatul vânătorii noastre au fost două luntre cu vârf umplute cu raţe, gotce, lebede şi câţiva pelicani, din a cărora piele cazacii au cusut pentru comandantul lor un foarte elegant pal-ton impermeabil, cu gulerul din gâturi de raţe sălbatice, ce făcea un efect deosebit pe albul de zăpadă al penelor, fiind de culoarea zamfirului. Din dobânda vânătoarei o mică parte fu întrebuinţată pentru bucătăria noastră, iară cea mai mare parte trimisă peşcheşuri orăşenilor cunoscuţi.
Noi gata eram să facem încă o vânătoare, ce ne-a fost făgăduit-o Zguriev, adică la somni prinşi cu undiţa, pe care pescarii aveau a-i scoate la mal, evoluţie foarte interesantă ce seamănă mult cu pescăria la moruni şi nisetri în timp de primăvară. Dar cu multă părere de rău trebuirăm să ne întoarcem pe acasă, fiindcă începură ploile de toamnă cu neguri întunecate, ce ies din mlaştinile şi bălţile Dunării. Deci după dispoziţia şefului nostru, majordomul cu provizii, câini şi armătură se porni la Chișinău sub a lui priveghere şi comandă, iar noi toţi ne îmbărcarăm pe cel mai mare vapor al Lloydului austriac „Cleopatra“, ce porneşte de la Viena cu itinerarul Pesta, Galaţi, Chilia, Ismail şi Odesa. Acea călătorie în vesela noastră companie am petrecut-o cu multă plăcere. Ajungând la Odesa, ne-am răzleţit, şase de ai noştri au rămas în oraş, iară Spiridon, Varhovici, Zaiko şi eu ne-am întors la Chișinău.
Luarea de rămas bun am săvârşit-o la Odesa, unde în cel mai ales restaurant am dat colectiv în onoarea lui Spiridon o cină grandioasă, înzestrată cu toate atributele şi muzică militară. Multe toaste au fost ridicate, iar la urmă toastul făgăduinţei învoitoare, ca, dacă ne va fi cu putinţă, să ne adunăm la o vânătoare în nordul Basarabiei, începând de la codrii Orheiului până la pădurile Buhotin, graniţa uscată între Bucovina şi ţinutul Hotinului.
VII
Desigur că memoriul meu vânătoresc nu va aduce plăcere fiecărui cititor, ci poate numai adevăraţilor vânători, nu acelor de gală, în mănuşi palide şi ghete lustruite, ci vânătorilor pasionaţi, care gata sunt pentru câteva împuşcături să-şi martirizeze picioarele, cutreierând munţi şi văi, şesuri şi bălţi, suferind arşiţă, frig şi sete, numai ca torba lor să fie plină cu victime agonisite în sudoarea frunţii.
Astor fel de schingiuiri sunt supuşi mai toţi vânătorii pasionaţi, nu numai cei ce vânează păsări, ci şi frumuşele, alergând cu dor şi oftări pe urmele cochetelor, ce-i momesc cu hâtre zâmbiri, precum momesc pasiunile pe cei înşelaţi de bogăţii, glorii şi renume. La urmă însă toate aceste combinaţii se supun proverbului:
Le monde est une pipée,
Où lon est tour-à-tour chesseur et gibier.
Note
Această scriere a apărut în variantă rusească cu titlul Amintiri despre o vânătoare în Basarabia (Vospominania ob ohote po Bessarabii, Odesa, 1854; Chișinău, 1891). Faţă de textul rusesc varianta românească a suferit schimbări esenţiale. Astfel, în versiunea în limba română e descrisă numai vânătoarea la sudul Basarabiei, pe când în ruseşte un anumit spaţiu e consacrat descrierii vânătorii în centrul şi în nordul regiunii. Există deosebiri şi în ceea ce priveşte itinerarul, peripeţiile călătoriei, dovadă că povestirea nu este strict documentară, că scriitorul a imaginat unele situaţii şi întâmplări. Important este însă faptul că autorul a reuşit să evoce tablouri vii ale naturii, diferite momente ale vânătorii, îmbinând impresiile de călătorie cu detalii concrete privind bogăţiile Basarabiei, ocupaţiile locuitorilor ei ş. a.
Textul e reprodus după volumul Răsunete din Basarabia, Cernăuţi, 1898, unde s-a tipărit pentru prima oară.
1 Lumea este o goană, unde eşti pe rând ba vânător, ba vânat (fr.).
2 Veche monedă franţuzească (fr.).
3 Volumele Arta iubirii şi Leacuri contra iubirii ale poetului latin Ovidiu (43 î.e.n. — 17 e.n.) (lat.). 4 Eldorado (figurat). Ţară fabulos de bogată, fermecătoare. 5 Se rămăşeau. Puneau rămăşag. 6 Galantom. Darnic, generos. 7 Bonvivant. Om vesel, glumeţ (franţuzism). 8 Mesării. Probabil, de la rusescul measo, adică mâncăruri din carne. 9 Bucătarul majordom. Bucătarul-şef. 10 Iată-mă ajutor al unei bucătărese iscusite (fr.). 11 Marmiton. Ajutor de bucătar. 12 Botfori. Cizme cu turetci tari şi încreţite. 13 Clironomie. Moştenire. 14 Gustare (fr.). 15 Ostropel, tocană din vânat (fr.). 16 Triclinium. (La romani). Încăpere în care se mânca şi care cuprindea trei paturi aşezate pe trei laturi ale mesei. 17 Biscocte. Biscuiţi. 18 Friandeze. Mâncăruri delicioase. 19 După reţeta ducesei (fr.). 20 Corle. Păsări migratoare, care trăiesc în bălţile şi iazurile cu stuf. 21 Să recuireze. Să ceară. 22 Instrument muzical de suflat. 23 Dragul meu Augustin (germ.). 24 Târmosind. Aruncând. 25 Fiecare medalie are reversul său (fr.). 26 Voltijori. Dansatori pe frânghie. 27 Matlotă. Mâncare de peşte dreasă cu vin. 28 Omlet (fr.). 29 Năplăire. Coşmar. 30 Cvintete (fr.). 31 Dansul îndrăciţilor (fr.). 32 Marcus Aurelius Antonius Caracálla, împărat roman (186-217). 33 La braţ (fr.).
34 Hângăş. Şanţ, hindichi.
35 Medicament (lat.).
36 Mă cortea. Mă îndemna.
37 Vulne. Răni.
38 Scriitor francez (1755-1794).
39 Lloyd. Asociaţie de transport.