therapevtis

(el.) Cel ce face după voie; slugă, cel ce aduce altuia odihnă.

thronul

(el.) Scaun de cinste împărătesc, stăpînesc.

H

harmonie

(el.) Cîntare dulce, după meşterşug tocmită.

himera

(el.) Dihanie carea în lume nu să află, ciuda nevădzută, neaudzită, afar din fiinţă.

hirograf

(el.) Scrisoarea a hirişei mîni, zapis cu mîna lui scris.

hiromandie

(el.) Vrajea carea pe crăpăturile şi în frînturile mînii să face.

hersonisos

(el.) Ostrov carile cu dosul să ţine de uscat, cotitură, scruntariu.

hrismos

(el.) Vrajă, prorocie, descoperirea a tainelor, pînă a nu fi.

O

oxia, varia şi alalte

(el.) Caută pre rîndul la gramatică.

organ

(el.) Cinie, măiestrii, lucruri cu carile să fac alte lucruri.

Ţ

ţircumstanţii

(lăt.) Peristases, el. Lucrurile ce stau pre lîngă altele.

ţirulic

(leş.) Vraciu carile tămăduieşte ranele, frînturile.

OE

oeira

(turc.) Un fel de copaciu ca molidvul, cu a căruia surcele săracii în loc de lumînare să slujesc.

Ş

şerbet

(arăp.) Băutura de doftorie şi tot ce să bea.

Ia

iasimin

(agem.) Un fel de copăcel, să suie ca viţa şi face flori albe cu puţin ghiulghiuli amestecate, prea frumos mirositoare.

Ps

psifisi

(el.) A însămna spre cinste, spre suirea stepenii, alegere.