Istoria ieroglifică
(el.) Întrebare, cuvînt carile, înainte puindu-să, cere răspuns şi dezlegare.
proimion
(el.) Predoslovie, capul voroavii, în carile tot chipul cazaniii să arată.
provideţ
(lăt. şi slov.) Cela ce cu înţălepciunea lucrurile, pînă a nu fi, cum vor cădea cu mintea le află.
prodrom
(el.) Povaţă, înainte-mărgătoriu.
prothimie
(el.) Voia inimii, liubov, nevoinţa din suflet.
probă
(lăt.) Ispită, dovadă, căutare, lucru adeverit.
prognostic
(el.) Cunoştinţă înainte, gîcitoare, gîcire.
profesui
(lăt.) A da învăţătură, a mărturisi ce slăveşte, a propovedui.
procathedrie
(el.) Şederea mai sus, scaunul cel mai de sus, capul mesii.
polos arctic
(el.) Stea carea nu să clăteşte, fusul, carile de la noi să vede.
polos antarctic
(el.) Stea neclătită, împotriva ceştii ce să vede de la noi.
provatolicoelefas
(el.) Oaie-lup-fil, nume din trii numere alcătuit.
pronie
(el.) Mai denainte cunoştinţa dumnădzăiască, orînduiala vecinică.
propozit
(lăt.) Cuvîntul pre carile înainte îl punem, pentru ca mai pre urmă să-l dovedim, lucrul de carile ne apucăm.
protasis
(el.) Înainte punere, din trii să face un siloghizm dialecticesc.
publică
(lăt.) Politie, sfatul a toată cetatea, boierimea.
R
referendar
(lăt.) Purtătoriu de răspunsurile împărăteşti. Boieriia carea duce şi aduce răspunsurile. Talhîsciu.
reţeta
(ital.) Izvodzel de leacuri, carile trimăt doftorii la spiţeri, să facă leacul asupra boalei.
ritor
(el.) Cela ce ştie meşterşugul a vorovi bine; bun de gură.
romfea