[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 2055 de oameni, dintre care 47.54% - bărbaţi şi 52.46% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 98.20% - moldoveni, 1.31% - ucraineni, 0.29% - ruşi, 0.19% - alte etnii.

În satul Hădărăuţi au fost înregistrate 759 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară a satului Hădărăuți din ținutul Hotin, datează din domnia lui Alexandru cel Bun, între anii 1422 și 1432, cînd domnitorul dăruia lui Ivașcu și fraților săi Petru, Iurașcu și Danciul  satele Hodoracinții (Hădărăuți) și Gvozdăuții.   În septembrie 1503 Ştefan cel Mare, confirma stăpînirea asupra satului Hădărăuți lui Dancu Buceaţchi, vărului său, Isaica şi mătuşii lor, Vasutca, care au cumpărat această moşie cu 150 de zloţi tătăreşti.

La inceputul secolului al XIX-lea în Hădărăuți s-au instalat cu traiul cîteva familii de polonezi (Pankiewicz, Bedrychowski, etc.), invitati de mosierul Plawsky, el insuși polonez de origine.

În anul 1923 în Hădărăuți  erau 600 de case cu 2120 de locuitori, funcționa şcoala primară, 3 cîrciumi, moara, primăria. Peste 10 ani populaţia satului număra 3240 de locuitori.

În 1940, după instaurarea puterii sovietice populația localității număra 2.691 de oameni în 723 de gospodării. Ca urmare a foametei și deportărilor, în 1949, satul întrunea doar 2546 de oameni. Recensămintele din 1979 şi 1989 au fixat o scădere continuă a populației, de la 2459 de locuitori (1979) la 2244 de locuitori (1989).

[în sus]Monumente istorice

Cu circa 5000 de ani în urmă  pe vatra satului Hădărăuți au apărut două așezări umane, locuitorii cărora se ocupau cu agricultura, creşterea vitelor, confecționarea uneltelor de muncă din cremene și olăritul.  Săpăturile arheologice au scos la iveală ceramică arsă, veselă din lut tipică pentru epoca eneolitului (mileniile IV-III î. Hr.). În epoca bronzului (secolele XIV-XII î.Hr.) în zonă se înființează o nouă așezare, care cu timpul dispare. Pe vatra părăsită a satului se găsesc pînă în present fragmente de lut ars, care formau pereţii caselor. În apropierea satului, pe valea rîului Racovăț, se află necropola neolitică „Movila lui Balan”.

La Hadarauti au fost construite două biserici ortodoxe. La sfirsitul secolului al XVIII-lea – începutul  secolului al XIX-lea a fost ridicat din lemn un locaș religios numit astăzi - Biserica veche. La începutul secolului XX a fost construită Biserica din piatră, unul din cele mai mari edificii de cult din Basarabia în acea epocă, după un proiect bazat pe cel al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezatorul din orașul bucovinean Crasna-Ilschi.  În aceeași perioadă în jurul conacului familiei Plawsky este creat un parc decorativ.

[în sus]Personalităţi

Originari din satul Hădărăuți sînt:

• Ion Ciubuc - politician, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 1997-1999;
• Oleg Serebrian - politician, ambasador al Republicii Moldova în Franța;
• Vitalie Tonu - doctor în medicină, Om Emerit al Republicii Moldova.