[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 2307 oameni, dintre care 47.72% - bărbaţi și 52.28% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului era următoarea: 99.26% - moldoveni, 0.26% - ucraineni, 0.17% - ruşi, 0.09% - găgăuzi, 0.09% - bulgari, 0.13% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Ciutuleşti constituie 3134 de oameni, dintre care 48.05% - bărbaţi și 51.95% - femei. Compoziţia etnică a populaţia comunei era următoarea: 98.98% - moldoveni, 0.61% - ucraineni, 0.16% - ruşi, 0.10% - găgăuzi, 0.06% - bulgari, 0.10% - alte etnii. În comuna Ciutuleşti au fost înregistrate 1165 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Prima atestare documentară a satului cu numele Ciutulești se regăsește în documentul din anul 1754. Însă Ciutuleștii aceștia apar pe vatra satului Visterniceni, menționat documentar în 1588. La 1623 satul ajunge în proprietatea lui Manolache mare vameș. Visternicenii au fost parte a moșiei marelui cărturar Miron Costin, iar apoi au trecut prin moștenire la fiica acestuia.

Recensămîntul din 1774 releva la Ciutulești 64 de gospodării. Satul aparținea lui Iordache Cantacuzini, fost mare spătar. În 1788 la Ciutulești a fost sfințită biserica din lemn, iar în 1818 este sfințită biserica din piatră, ctitorită de boierul Dimitrie Răileanu. Pe lîngă biserică, în 1862, a fost deschisă școala parohială.  La mijlocul secolului al XIX-lea la Ciutulești se numărau 180 de gospodării și peste 1000 de locuitori. Către 1904 la Ciutulești sînt înregistrate 302 gospodării și 1829 de locuitori, biserică, pod peste Răut, școală, legătură telefonică (din 1905) și 4 mori de vînt.

La Ciutulești stăpînește pămînt Alexandru Crupenschi, care plantează aici o livadă de meri și pruni. Aici vin pentru experiență toți pomicultorii din județul Soroca. Aici au fost organizate și cursuri pentru viticultori, care învață la Ciutulești cum se altoiesc și se cultivă soiurile europene de butași.

[în sus]Monumente istorice

Pe moșia satului Ciutulești primele așeări umane au apărut cu 10 - 40 mii de ani în urma. În apropierea satului arheologii au descoperit trei stațiuni ale omului paleolitic: Ciutulești I (descoperită în 1956 de V. Marchevici), Ciutulești II(descoperită în 1961 de N. Chetraru), Ciutulești III (descoperită în 1955 de V. Marchevici). Statiunile de la Ciutulești se înscriu în seria localităților paleolitice din valea rîului Răut: Stîrceni, Ghindești, Cenușa, Rogojeni, Roșietici, Domulgeni, Căprești, Prodănești,Ștefănești, ceea ce demonstrează existența condițiilor favorabile, a apei, hranei, a lemnului pentru foc și a materialelor pentru confecționarea uneltelor. Statiunea Ciutulești I, situată la 3 km răsărit de satul propriu-zis, pe malul drept al rîului Raut, a fost cel mai bine studiată dintre cele trei. Aici stratul cultural este destul de impunător, atingînd 0,5 m în unele locuri, unde s-au descoperit multe rămășițe de silex și chiar cîteva unelte,  vetre.  

În 1961 arheologul N. Chetraru a localizat în perimetrul satului Ciutulești, la 3 km răsărit de sat, pe malul drept al rîului Răut, o așezare din epoca bronzului tîrziu (sf. mileniului II - înc. mileniului I î.Hr.). Ceramica descoperită aici se înscrie în parametrii caracteristici pentru cultura "Noua" (sec. XIII - XII î.e.n.), răspîndită în zona de silvostepă a spațiului Pruto-Nistrean. În epoca bronzului tîrziu populația devine sedentară, ocupîndu-se cu agricultura și creșterea vitelor, cu prelucrarea pietrii, a osului și tesut.