[în sus]Populația

Populaţia satului Chiţcani alcătuia 9334 de locuitori în anul 1989, dintre care 46.26% - bărbați și 53.74% - femei. În 2004 în localitatea Chițcani nu s-a efectuat recensămîntul populaţiei (de facto se află sub jirisdicţia Transnistriei).

[în sus]Istoria localitații

Satul Chiţcani a fost menționat documentar în anul 1456. Satul este cunoscut pentru Mănăstirea Noul Neamț, care datează din anul 1864, una dintre cele mai bogate mănăstiri din Basarabia. Satul Chiţcani este situat lîngă linia de demarcaţie a rîurilor Nistru şi Botna, pe malul drept al rîului Nistru şi aproape de aşa-numitul promontoriu Chiţcani cu înălţimea care domină împrejurimile – 158,1 m. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial această înălţime (capul de pod Chiţcani) a jucat un rol hotărîtor în timpul operaţiei Iaşi-Chișinău din 1944.

Este unicul sat din fosta RSSM care a avut o stemă legalizată oficial.

[în sus]Resurse naturale

Satul dispune de soluri roditoare de luncă, ceea ce permite dezvoltarea legumiculturii, iar povîrnişurile promontoriului din timpuri străvechi sînt folosite pentru cultivarea viţei-de-vie. Pădurea Chiţcani din apropierea luncii are rolul de a proteja mediul şi este folosit pentru recreere.

[în sus]Monumente istorice

Satul Chiţcani este vestit şi prin mănăstirea Noul Neamţ fondată în anul 1859, care are în prezent patru lăcaşuri sfinte – Înălţarea Domnului, Sfînta cruce, Sf. Nicolae, Adormirea Maicii Domnului şi o capelă în centrul complexului, în care a fost înmormîntat fostul stareţ аl mănăstirii, decedat în 2006. Clopotniţa mănăstirii este cea mai înaltă pe teritoriul Moldovei – 55,6 m (conform altor date – 69 m). Mănăstirea a fost fondată de către călugării mănăstirii Neamţ (fondate în secolul al XIV-lea) în Moldova de peste Prut. Nemulțumiți de secularizarea averilor mănăstirești și cu interzicerea slujbelor în limba slavonă, în vechea lavră a Neamțului, mulți calugari în frunte cu duhovnicul mănăstirii, părintele Andronic Popovici, trec în Basarabia. Părintele Andronic, împreună cu ieromonahul Teofan Cristea intervin la Arhiepiscopul Chișinăului, Antonie, pentru a construi o mănăstire de călugari pe moșia Chițcani - Copanca. În anul 1864, Sinodul de la Sankt Petersburg aprobă cererea ierarhului. Se înființează, astfel, Mănăstirea Noul Neamț - Chițcani, cu hramul Înălțarea Domnului. Mult timp mănăstirea Noul Neamţ a păstrat relicve şi cărţi de la mănăstirea Neamţ. Mănăstirea de la Chiţcani este cel mai mare complex arhitectural pe teritoriul ţării. El prezintă interes atît pentru specialişti, cît şi pentru toţi acei care sînt interesaţi de istoria şi cultura Moldovei. Mănăstirea este cunoscută departe de hotarele țării şi este un loc de pelerinaj al credincioşilor din diferite ţări ale lumii

Aproximativ la 3 km de sat pe cel mai înalt punct a promontoriului Chiţcani a fost înălţat un memorial în cinstea tuturor celor căzuţi în cursul operaţiei Iaşi-Chișinău din anul 1944. Monumentul sub formă de stelă este situat foarte reuşit, de pe platforma de observaţie a monumentului se deschid peisajele de neuitat ale împrejurimilor. Şi mai mult uimesc imaginaţia noastră, vederile ce se deschid de pe platforma de sus a clopotniţei mănăstirii.

În apropierea satului s-au făcut numeroase săpături, în urma cărora au fost găsite urme ale aşezărilor oamenilor străvechi, Valul de sus al lui Traian, aşezări preistorice ale geţilor şi o mulţime de movile. Toate acestea au făcut ca satul Chiţcani şi împrejurimile sale să fie un obiect turistic atît pentru locuitorii Moldovei, cît şi pentru oaspeţii din străinătate.