[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 7570 de oameni, dintre care 49.19% - bărbaţi și 50.81% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 98.67% - moldoveni, 0.87% - ucraineni, 0.37% - ruşi, 0.00% - găgăuzi, 0.09% - alte etnii. În satul Corjeuţi au fost înregistrate 2264 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.

[în sus]Istoria localității

Prima atestare documentară a satului Corjeuţi din ţinutul Hotin datează din anul 1618. La 1620 Corjeuţi se afla în stăpînirea marelui boier Coste Bucioc. În 1654 după un proces de judecată satul este întărit de către Gheorghe Ştefan voievod lui Andreiaş, fost mare medelnicer. La 1661 Radu stolnicul, un urmaş al lui  Andreiaş, lăsa moştenire moşia Corjeuţi, soţiei sale, Elena. Aceasta din urmă, se învoieşte în 1692 cu ginerii ei, Preda Palade şi Gheorghe Moţoc pentru a stăpîni în două toate moşiile, printre care şi satul Corjeuţi. Mai tîrziu satele au fost totuşi împărţite, deoarece în 1713 Agafiţa, sora lui Preda Palade stolnicul, dăruieşte ginerelui său, Ioan Neniul spătar jumătate din Corjeuţi.

[în sus]Economia locală

Ţăranilor din satul Corjeuţi, raionul Briceni, demult le merge faima de oameni gospodari, înzestraţi de Dumnezeu cu un deosebit spirit de întreprinzător. Una dintre ocupaţiile profitabile ale localnicilor o reprezintă cultivarea cartofilor. Tăranii  din Corjeuţi obţin câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este şi mai mare – de la 25 la 30 tone, aceasta atingând uneori chiar cota de 35 de tone.

Oamenii din sat investesc mult în cultura cartofului. În anii trecuţi, mai mulţi agricultori din partea locului au activat în baza proiectului olandez „Dezoltarea Horticulturii”, care avea drept scop creşterea legumelor, în special a castraveţilor şi a roşiilor. Însă localnicii au insistat să însămânţeze şi câteva parcele experimentale cu cartofi.

Olandezii le-au propus 25 de soiuri, care au fost testate în condiţiile climaterice din nordul Republicii Moldova. Cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere, aşa că pe cea mai mare parte din moşia satului Corjeuţi astăzi ţăranii cultivă cartofi. Îndeletnicirea în cauză constituie o afacere de succes şi deoarece în Republica Moldova există o mare piaţă de desfacere, de la Comrat până la Lipcani, recolta ţăranilor fiind achiziţionată inclusiv de către magazinele agricole şi comercianţi chiar din câmp.

Corjeuţenii sunt primii agricultori din R. Moldova care au început să cultive cartofi pe suprafeţe mari. Pentru că este o afacere rentabilă există şi o concurenţă înverşunată. Cea mai mare parte a banilor câştigaţi de corjeuţeni în Franţa, Italia, Spania sau Portugalia sunt investiţi în agricultura locală, deci, în economia Corjeuţilor.