[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 904 oameni, dintre care 50.00% - bărbaţi și 50.00% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 99.23% - moldoveni, 0.22% - ucraineni, 0.44% - ruşi, 0.11% - alte etnii.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Mănoileşti constituie 3461 de oameni, dintre care 49.38% - bărbaţi și 50.62% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei este următoarea: 97.43% - moldoveni, 2.22% - ucraineni, 0.29% - ruşi, 0.03% - găgăuzi, 0.03% - alte etnii.

În comuna Mănoileşti au fost înregistrate 993 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.5 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Mănoilești a fost atestat documentar în anul 1644. Arheologii consideră că primele așezări au apărut aici în jurul anului 1300 î. Hr. Aici au fost găsite obiecte casnice, mai ales vase de argilă din perioada tîrzie a epocii bronzului (sec. XIII-XII î. Hr.).

O altă așezare umană s-a format în jurul anului 300 î. Hr., fiind populată de oameni sedentari, care cultivau pămîntul, creşteau animale, îşi durau case spaţioase din lemn şi lut, întreţineau relaţii comerciale cu negustorii din oraşele greceşti de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.

Satul a fost incendiat, probabil, în urma invaziei triburilor germanice în jurul anului 200 î. Hr.

La mijlocul secolului al XVII-lea localitataea Mănoilești este deja întemeiată. La începutul secolului XX satul are 34 case și o populaţie de 290 suflete. Împrejurul  satului se întindeau viile și livezile localnicilor.

În perioada sovietică satul Mănoileşti a fost transformat în gospodărie de stat, unde se afla sediul gospodăriei colective „Ungheni”, specializată în creşterea oilor de prăsilă şi îngrăşarea porcilor. Ţăranii se ocupau cu viticultura și pomicultura.