[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia orașului constituie 2081 oameni, dintre care 52.71% - bărbaţi și 47.29% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul orașului este următoarea: 85.05% - moldoveni, 9.90% - ucraineni, 4.42% - ruşi, 0.09% - găgăuzi, 0.04% - bulgari, 0.14% - polonezi, 0.00% - ţigani, 0.33% - alte etnii. În orașul Mărculeşti au fost înregistrate  613 gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.0 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Localitatea Mărculești a fost întemeiată la 25 mai 1837 pe pămîntul moșierului Semion Starov, care a luat din ocina satului Mărculeşti 400 fălci de pămînt şi le-a dat în arendă unei comunităţi evreieşti, strămutate aici din gubernia Podolia, pentru o perioadă de 12 ani. Plata de arendă constituia 320 ruble de argint pe an. În 1839 coloniștii au fost scutiți pe 25 de ani de recrutarea tinerilor în armata rusă și pe 10 ani de impozite funciare. Inițial, colonia se numea Cot sau Starovca. În anul 1861 colonia avea 70 de gospodării, 713 locuitori, o fabrică de săpun, un abator, o cîrciumă. În 1907 în tîrgușorul Mărculeşti locuiau 1 662 de oameni, a fost realizată legătură telefonică cu Soroca şi Chişinăul.

În anul 1923 colonia avea 285 case și o populație de 5 433 de oameni. Aici își desfășura activitatea banca populară, o cooperativă de consum, o moară cu aburi, 7 fabrici de ulei, ateliere industriale, 9 cîrciumi şi 3 restaurante, 3 depozite pentru rachiu, o carieră de piatră.

În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1941, fasciștii au masacrat populația tîrgului. Circa 1000 de bărbați și femei, bătrîni și copii au fost scoși la marginea localității, împușcați și îngropați în tranșee antitanc.

În iunie 1952 Mărculeşti a obţinut statut de localitate de tip orăşenesc. Aici au fost  amplasate asociaţiile raionale „Moldselihoztehnica" şi „Moldplodoovoşciprom", baza interraională de comerţ, un punct de colectare a cerealelor, o bază de transport auto, o secţie de prelucrare a fructelor și legumelor a  fabricii de conserve din Floreşti, brigadă pomi-viticolă. În localitate au fost deschise școala profesional-tehnică, școală de opt ani, casa de cultură, casa de deservire socială. Funcționau oficiul poștal, librăria, cafeneau, ospătăria, creșa, grădinița de copii, stadionul, parcul de cultură și odihnă.

[în sus]Resurse naturale

Orașul Mărculești este o localitate mică, care nu dispune de resurse naturale apreciabile. Fondul  funciar constituie 170,25 ha teren cu destinație agricolă, dintre care 148,47 ha de pămînt arabil și 21,78 pășuni.

[în sus]Economia locală

Pe teritoriul orașului activează societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” – producătoare de nutrețuri, baza petrolieră „Tirex-Petrol”, societatea cu răspundere limitată „Iched-Grup”, care se ocupă cu colectarea și prelucrarea fructelor și legumelor, „Tomas” – vînzarea materialelor de construcție. Orașul dispune de cale ferată și este situat în apropierea automagistralei Florești - Bălți. În vecinătatea localității se află Aeroportul Internațional Mărculești.

[în sus]Sfera socială

Sistemul educațional al orașului Mărculești include Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” , o școală profesională polivalentă, o grădiniță de copii. În localitate funcționează centrul medicilor de familie. Instituțiile de cultură sînt reprezentate de casa de cultură, biblioteca publică și ansamblul folcloric „Floare de nu mă uita”.