[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1648 de oameni, dintre care 46.30% - bărbaţi și 53.70% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului era următoarea: 99.21% - moldoveni, 0.30% - ucraineni, 0.49% - ruşi. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Vadul-Raşcov constituie 2004 de oameni, dintre care 46.71% - bărbaţi și 53.29% - femei. Componența etnică a populaţiei comunei era următoarea: 99.15% - moldoveni, 0.35% - ucraineni, 0.50% - ruşi. În comuna Vadul-Raşcov au fost înregistrate 787 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Numele localităţii vine, conform unei vechi legende, de la vadul construit peste rîul Nistru de către un boier pe nume Raşcu. Boierul, avînd în stăpînire pămînturi pe ambele maluri ale Nistrului, pentru a se putea deplasa mai ușor spre moșiile sale a construit o punte de lemn peste Nistru, acolo unde rîul era mai în față. Mai tîrziu puntea a fost înlocuită cu un pod plutitor.  Este puțin verosimilă această legendă, mult mai mare este probabilitatea că satul a apărut la un vad al Nistrului, loc prielnic pentru trecerea rîului. În documentele timpului se mai atestă şi alte derivate ale toponimului - Vadu lui Raşcu, Vad(ul)-Raşcu, Vad-Raşcov.

Vadul-Raşcov ca post fortificat cu vameşi şi ostaşi de pază pe Nistru, a fost atestat documentar la 14 ianuarie 1447. În calitate de tîrg a găzdiut negustori şi călători străini, alaiuri diplomatice din diferite ţări. Deja în secolul al XVIII-lea tîrgul Vadul-Raşcov era considerat un punct important comercial, fapt atestat şi de prezenţa lui pe hărţile timpului. Moşia localităţii Vadul-Raşcov aparţinea mănăstirii Golia din Iaşi. În localitate au fost construite două biserici – în 1784 şi 1789 respectiv.

După reforma agrară din Rusia din 1861, mănăstirea Golia a rămas cu 1 868 desetine de pămînt arabil la Vadul-Raşcov. Restul fusese repartizat ţăranilor din localitate. În 1870 la Vadul-Raşcov funcţionau 2 fabrici de lumînări, 8 ateliere de dubire si prelucrare a pieilor, cîteva mori.

În 1890 Vadul-Raşcov numără o populaţie de 4 133 oameni. În anul 1888 se stabilește legătura telefonică între localitate și Soroca. Poşta din localitate a fost reutilată pentru corespondenţă si călători.

În secolul al XIX-lea în Vadul-Rașcov activau două şcoli parohiale pe lîngă bisericile din localitate. În 1897 din banii mănăstirii Golia se construieşte o nouă şcoală. În anii 1900-1918 în localitate activau 3 şcoli - şcoala de patru ani, o şcoală particulară şi un gimnaziu. La 1 martie 1912 la Vadul-Raşcov se inaugurează prima bibliotecă.

În 1872 în localitate a fost deschis un spital cu 6 paturi, ulterior extins pînă la 12 paturi. Din 1903 începuse a funcţiona un spital nou. În 1923 tîrgul Vadul-Raşcov cuprindea 1 194 gospodării cu o populaţie de 9.800 de oameni. În perioada interbelică localitatea avea biserică, 10 cîrciumi, 3 mori de apă şi o moară de aburi. În  timpul războiului tîrgul Vadul-Raşcov de odinioară a fost ars.

În 1949, după război, foamete, deportări numărul locuitorilor ajunge la 2 260 de oameni. În perioada sovietică la Vadul-Rașcov a fost organizată gospodăria colectivă „Sovietskaia Moldavia”. În 1952 aceasta se contopește cu gospodăria colectivă „Voroșilov” din satul Socol formînd colhozul „Molodaia Gvardia”. În 1956 se produce o nouă reorganizare prin comasarea satelor Vadul-Rașcov, Socola, Climăuții de Jos, Cot și Salcia într-o singură gospodărie colectivă - „Pravda”. În această perioadă în Vadul-Rașcov au fost deschise grădiniţa de copii, clubul şi biblioteca sătească, 2 oficii poştale, 5 magazine.

[în sus]Personalităţi

Poetul Dumitru Matcovschi este originar din satul Vadul-Rașcov. Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.

Bibliografie: moldova.99k.org