[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 1184 de oameni, dintre care 48.99% - bărbaţi și 51.01% femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 99.07% - moldoveni, 0.51% - ucraineni, 0.42% - ruşi. În satul Şestaci au fost înregistrate 413 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Prima mențiune documentară a satului Șestaci datează din anul 1607. Următoarea atestare a localității se regăsește într-o mărturie hotarnică din 1791, unde se menționează că satul atingea apa rîulețului Ciorna.

Satul Şestaci este bogat în apă potabilă. Unul dintre cele mai mari izvoare, cu un debit de circa 150-200 l/min, se află chiar în mijlocul satului.  Se crede că satul a fost întemeiat în preajma acestui izvor. Legenda spune că denumirea satului vine de la Şesul Tacilor. Pe vremuri, locul unde acum este aşternut satul, era pădure şi şes şi era proprietatea a doi fraţi, a căror nume era Tacu. După ce băştinaşii satului Ţipova, care se afla la 2 km Sud-Vest, s-au refugiat din sat pentru că năvăleau Turcii şi s-au adăpostit în pădure, au hotărît să rămînă aici, pentru că erau mai bine protejaţi de năvălirea turcilor, întemeind satul Şestaci.

Satul are două biserici, una cu hramul Sfîntul Nicolae şi alta cu hramul Sfîntul Gheorghe.