Iata ce spunea Confucius:Există trei căi spre înţelepciune: prima este prin cugetare, fiind cea mai nobilă; a doua este prin imitare, fiind cea mai uşoară; a treia este prin experienţă, fiind cea mai dureroasă (Confucius)

As mai adauga ceva...:

"Omul semanand gandul culege actiunea.
Seamana actiunea, culege un obicei.
Semanand obiceiul culege un caracter.
Seamana un caracter si culege un destin."
Tyron Edwards

"Oamenii se aseamănă în natura lor; obiceiurile îi diferenţiază (Confucius)"

"Astăzi trăim într-o lume în care un om are mai multe şanse să fie judecat dacă ucide o singură persoană decât dacă ucide 100.000! (Kofi Annan)"

"Nu lăsaţi pe nimeni să apară în postura avocatului păcii, dacă acesta propune sau sprijină orice sistem social care iniţiază folosirea forţei împotriva indivizilor, sub orice formă (Ayn Rand)"

"Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii, ci refuzul de a o dobândi (Karl Popper)"

"A studia şi a nu gândi este o risipă. A gândi şi a nu studia este periculos (Confucius)"

"Citeşte nu pentru a contrazice nici pentru a crede, ci pentru a cântări şi a lua în considerare (Francis Bacon)"

"Frica este principala sursă a superstiţiei şi una dintre principalele surse ale cruzimii. Învingerea fricii este începutul înţelepciunii (Bertrand Russell)"

"Încearcă nu să fii un succes, ci să fii o valoare (Albert Einstein)"

"Mă tem de omul unei singure cărţi (Toma de Aquino)"

"Nimeni nu deţine adevărul absolut şi infailibil
Cei care nu-şi pun multe întrebări în viaţă sunt cu siguranţă fericiţi
Inteligenţa unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte (Kant)"

"Vreau să ştiu, nu să cred (Carl Sagan)"

"Mi se poate cere să caut adevărul, dar nu să îl găsesc (Denis Diderot)"

Si la sfirsit,cine vrea sa ma judece,sa incalte incaltamintele mele si sa mearga pe acele drumuri pe care am mers si eu cu ele,sa ocolesca aceleasi gropi in ele,sa se impedice de aceleasi pietre...Acela poate sa ma judece.

 Am povestit aceasta istorie a familiei mele, care nu e unica.in felul sau.  Am avut ocazia sa merg aproape in toate zonele Romaniei, unde am vazut cu ochii mei frumusetea naturii, m-am intilnit cu oameni diferiti, dar toti sunt oameni cumsecade.

 Am fost in Romania pentru prima data dupa Revolutie, in anul 1990. De atuncea si cred in minunile pamintesti. Si iata de ce. Fiind copil nu odata am auzit de la bunici, parinti ca peste Prut, in Roamnia dinsii au frati, veri, nepoti de care nu stiau nimic, deoarece scrisorile trimise din ambele parti nu ajungeu la destinatie, se ,,perdeu”, Eu, copil fiind, am memorizat nume, epizoade din viata lor (a rudelor de peste Prut) povestite de bunei, parinti. Anume aceasta a si fost cheea minunelor. Directorul de atunci a Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Lazar” din Cluj-Napoca  mi-a pus la dispozitie cartea cu numere de telefoane a Clujului, in speranta de a gasi rudele, fara a merge si deranja pe cei de la evidenta populatiei. Erau citeva pagini cu acelas nume si prenume pe care il cautam, dar Dumnezeu a facut asa ca primul numar format a fost cu noroc. Minunea s-a produs. Peste jumatate de ora ne-am intilnit. Multe am povestit. Eu din spusele buneilor, dinsul din cele traite care coincideu intocmai. Peste doua zile am fost la mormintul tatalui sau care se gaseste in Cluj-Napoca. Fotografia  pe piatra de mormint  imi amintea de bunelul meu. Nici nu putea sa fie altfel deoarece aici odihnea fratele lui. Mult i-a dus dorul bunelul, deoarece era unicul frate, si nici macar fotografiea nu-i avea,