Este recunoscut faptul (vezi pagina „Etnogeneza moldovenilor”, „Istoria antică a spațiului carpato-nistreano-pontic” de pe www.moldovenii.md), că populația de pe teritoriul Republicii Moldova şi-a păstrat continuitatea în evoluția tipului antropologic din perioada civilizației Cucuteni-Tripolie (5-8 milenii în urmă) şi pînă în prezent. La fel ca tripolienii, locuitorii Moldovei aparţin Haplogrupului I2 (Y-ADN) şi tipului antropologic dinarian cu influențe ariene la nordul Moldovei.

Nu poate fi pus la îndoială faptul că moldovenii sînt din punct de vedere antropologic şi cultural urmaşii geţilor – un popor tracic, menţionat în numeroase surse literare din mileniul I î.Hr. şi a sarmaţilor occidentali – o comunitate etnică a cărei bază către mileniul I î.Hr. o constituiau protoslavii. Geţii şi o parte din popoarele sarmate au format pe teritoriul Moldovei şi României contemporane statul Dacia, care cîteva secole a existat simultan cu oraşele-state greceşti, statul Roman şi alte civilizații ale lumii antice.  

Prin urmare, moldovenii din punct de vedere istoric sînt geţi din neamul tracilor care au asimilat elemente culturale şi lingvistice ale sarmaţilor occidentali (mai tîrziu ale slavilor). Strămoşii noştri, geţii, întotdeauna, inclusiv şi pînă la cucerirea unei părţi a teritoriului Daciei, vorbeau o limbă a grupului „centum” - care stă la originea tuturor aşa-numitor limbi romanice.  

De asemenea, în limba noastră din cele mai vechi timpuri sînt prezente cuvinte comune cu cele din limbile protoslave, mai tîrziu - cu cele slave. Strămoşii noştri au avut o influenţă culturală puternică nu numai asupra întregii regiuni balcanice, dar posibil, şi asupra locuitorilor Italiei, întrucît problema primordialităţii limbii moldo-române faţă de latină este destul de actuală, dar practic nu a fost studiată. În acelaşi timp este cunoscut faptul, că civilizaţia şi limbile indo-europene se răspîndeau în mileniile III-I î.Hr. pe teritoriul Europei din regiunile de Est spre Vest şi nu invers. 

Noi întotdeauna am locuit alături de slavi şi am fost înconjuraţi de slavi, asimilîndu-ne vecinii. Există un număr mare de oameni, moldoveni după naţionalitate, fiind de viță slavă. Aceşti oameni au devenit moldoveni etnici ca urmare a educaţiei şi preluării culturii populare. Rădăcinile slave ale moldovenilor sînt reflectate în nume moldoveneşti, larg răspîndite, ca Rusu, Rusnac, Moscalu, Bulgaru, Serbin, Machedon etc., la fel ca şi în nume tipice poloneze, bulgare, sîrbe şi rus-ucrainene, care s]nt purtate de mulţi moldoveni (Lucinschii, Nicorici, Voronin, Diacov, Juravschii, Gruşac, Oleinic etc.). 

Strămoşii noştri puteau întotdeauna să comunice cu popoarele slave, înţelegîndu-le limba. Limba slavă a fost limba cancelariei domneşti timp de 300 de ani din momentul fondării Statului Moldovenesc, în limba slavă au fost scrise vechile letopiseţe ale ţării noastre, această limbă multe secole a fost limba Bisericii Ortodoxe a Moldovei. Oare trebuie să ascundem şi să ne ruşinăm de faptul, că avem legături istorice strînse cu slavii? Trebuie oare să ne dezicem de istoria noastră? Este o întrebare retorică.

Nu am luat de la Roma mai mult decît au luat multe alte popoare europene, inclusiv germanii, anglo-saxonii şi slavii, care aparţin altor grupuri lingvistice. Astfel nu sîntem români, noi sîntem moldoveni. Aşa s-au numit strămoşii noştri mai mult de 1000 de ani şi aşa ne vom numi noi şi urmaşii noştri. 

Teoriile, menite de a forma în Republica Moldova aşa numita naţiune civică, duc la deznaţionalizarea moldovenilor şi pierderea rădăcinilor noastre străvechi. Să nu ne lăsăm prinşi în aceasta. În ţară există naţiunea majoritară băştinaşă, care locuieşte pe teritoriul său istoric, care are un nume străvechi şi conştiinţă, limbă, istorie şi cultură, care este loială faţă de minorităţile naţionale. Republica Moldova – este un Stat naţional,  în care majoritatea populaţiei mai mult de 1000 de ani se autodenumeşte moldoveni. Numai întărirea conştiinţei naţionale, cunoaşterea propriilor rădăcini şi mîndria cu limba, istoria şi cultura sa, dar nu crearea unei naţiuni civile artificiale, este în măsură de a consolida etnia majoritară, îndreptîndu-i energia spre dezvoltarea statului nostru. Şi numai în baza etniei moldoveneşti este posibilă consolidarea cetăţenilor Republicii Moldova de alte naţionalităţi.        

Reprezentanţii minorităţilor naţionale, care s-au născut şi locuiesc în Republica Moldova, după mentalitatea lor, modul de gîndire şi atitudinea faţă de lumea înconjurătoare sînt mult mai aproape  de moldoveni decît de reprezentanţii etniilor lor, care locuiesc în statele lor naţionale. Compatrioţii noştri, care au rădăcini etnice diferite de cele ale moldovenilor, pot fi considerați, după dorinţă, ţinînd cont de o istorie de mai mult de 2000 de ani, ca moldoveni etnici.    

Aşa dar, o persoană este moldovan (că) după naţionalitate în următoarele circumstanţe: 

1. După origine:

1.1. Dacă părinţii sînt moldoveni etnici.
1.2. Daca tatăl este moldovan etnic.
1.3. Dacă mama este moldovancă etnică şi persoana s-a născut pe teritoriul Republicii Moldova sau a României.  
1.4. Dacă persoana s-a născut pe teritoriul Republicii Moldova, părinţii săi ne fiind moldoveni etnici, dar şi-a declarat hotărîrea de a se determina ca moldovan etnic către autoritățile publice ale Republicii Moldova. În cazul, cînd statul nu-i oferă aşa o posibilitate, o cerere respectivă poate fi transmisă proiectului www.moldovenii.md  şi se va păstra în arhiva proiectului.

2. Persoana recunoaşte, că strămoşii noştri vorbeau limba moldovenească şi limba de stat a Republicii Moldova este moldovenească.
3. Persoana în cauză sau urmaşii săi direcţi vorbesc limba moldovenească.
4. Persoana în cauză sau urmaşii săi direcţi posedă limba rusă sau altă limbă slavă la nivel uzual. Această condiţie este valabilă numai pentru cetăţenii Republicii Moldova.
5. Nu acceptă nici una din versiunile de provenienţă romană a moldovenilor.
6. Recunoaşte suveranitatea Republicii Moldova şi, în măsura posibilităţilor, contribuie la dezvoltarea ei.
7. Cunoaşte istoria Moldovei şi a moldovenilor.