Diaspora moldovenească
Data: 7 aprilie 2011
În 1991 Republica Moldova devine stat independent și suveran. Cetățenii ei se bucură de libertatea de expresie, libertatea de a călători și a cunoaște lumea. Însă un număr mare de moldoveni și-au părăsit patria în căutarea unui destin mai fericit. Această masă de cetățeni, împrăștiați în întreaga lume, formează „diaspora moldovenească”. Cine sînt ei, cîți sînt, de ce au plecat, ce au lăsat în urma lor și cu ce îmbogățesc patrimoniul țărilor care i-au găzduit?
De-a lungul istoriei, mulți moldoveni au fost nevoiți să intre în diaspora, benevol sau de nevoie, din motive politice, economice sau sociale, spirituale sau religioase. În ultimii ani diaspora moldovenească s-a largit vizibil, pe lista celor plecati intrînd moldoveni din diferite categorii sociale. Migrarea masiva a moldovenilor (nu există o statistică exactă care ar reflecta numărul celor care au părăsit țara, vehiculîndu-se frecvent cifra de un million de oameni) a făcut ca astăzi diaspora moldovenească să crească substanțial, atît în vest cît și în est.
Aflați departe de meleagurile natale, moldovenii resimt nevoia creării unor organizații menite să apropie şi să unească diaspora moldovenească, să consolideze potenţialul său spiritual şi economic, să contribuie la integrarea eficientă a membrilor săi în societate. În prezent diaspora moldovenească numără circa 64 de asociații în 31 de țări ale lumii: Austria, Azerbaijan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Canada, Elveţia, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Rusia, Spania, SUA, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria.
Asociațiile obștești înființate de moldoveni peste hotare își propun ca scop o mai bună organizare a diasporei sub aspect structural, pentru a putea sprijini la un nivel calitativ nou integrarea noilor veniţi, dar şi a celor sosiţi mai demult. În aria acestor preocupări se înscrie și întărirea relaţiilor dintre membrii comunităţii, prin ajutor reciproc, prin iniţierea de diverse activităţi, menținerea legăturilor spirituale cu patria. O importanță mare o are și reprezentarea adecvată a moldovenilor în relațiile cu organismele guvernamentale și neguvernamentale din țările de reședință sau din Republica Moldova. Diasporei îi revine un rol important în promovarea unei imagini favorabile a Moldovei peste hotare. În acest context devine deosebit de important efortul de instituţionalizare a diasporei moldoveneşti, care dispune de un potenţial important capabil să contribuie semnificativ la consolidarea raporturilor bilaterale în multiple domenii, de a găsi modalităţi de susţinere a ţării lor de baştină cu toată experienţa acumulată peste hotare.
Nu există deocamdată o dezbatere publică cu referire la diaspora moldovenească, însă problemele diasporei moldovenești sînt în primul rînd problemele statului Republica Moldova.
Trăim astăzi într-o lume cuprinsă de globalizare, în permanentă schimbare și concomitent cu integrarea în societatea occidentală este absolut necesar ca moldovenii să păstreze şi să promoveze valorile naţionale, patrimoniul lor cultural şi spiritual. În această pagină veți găsi informații despre diaspora moldovenească, activitățile promovate de asociațiile moldovenilor de peste hotare, posibilitățile de colaborare cu acestea în vederea valorificării potențialului existent.
În contextul lansării programului ”Satul European”, ce probleme vitale există în localitatea dumneavoastră?
- Statut:
- Sat
- Prima atestare:
- 1602
- Populaţia:
- 552 locuitori
Slobozia-Horodişte este un sat din cadrul comunei Horodişte, raionul Rezina. Slobozia-Horodişte este situat la o distanţă de 35 km de oraşul Rezina şi la 103 km de Chișinău. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 552 de oameni. Satul Slobozia-Horodiște a fost menționat documentar în anul 1602.