Artiom Lazarev - om de stat şi savant, academicean al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.

S-a născut la 30 octombrie 1914 în orăşelul Camenca Moldova. A decedat la 16 septembrie 1999 în Chişinău.

În 1938 cu eminentă a absolvit Institutul pedagogic "T.Şevcenco" din Tiraspol. A activat în calitate de pedagog, funcţionar al comsomolului în comitetul regional Tiraspol. Armata în termin a coincis cu începutul războiului pentru apărarea Patriei şi a continuat în tot timpul acestui război în gradul de maior al armatei sovietice împreuna cu 150 de ofiţeri, ce cunoşteau limba a dus activitatea propagandistică cu prizionerii din armata romănă, din care a fost formată o divizie "Tudor VLadimirescu" care a luat parte în luptă cu Germania fascistă. Această divizie prima a intrat în Bucureşti în august 1944.

În anii 1944-1946 A. Lazarev activează în cadrul comisie micste de control al aliaţilor în Bucureşti. în 1947 este numit ministru al învă ţămîntului public din RSSM, apoi secretar în Problemele ideologiei al Comitetului Central al Partidului comunist din Moldova pe atunci cînd Primul secretar al PC al Moldovei era Leonid Brejnev. Anume el a iniţiat cu ajutorul lui Brejnev deschiderea în Chişinău a Studioului de filme documentare în 1952.

În 1955 Lazarev este numit în funcţia de Ministru al culturii RSSM. Acest minister pînă atunci n-a existat şi primii zece ani el a suplinit această nouă funcţie, avînd doi adjuncţi - scriitorul Victor Şevelov şi viitorul teatrolog Leonid Cemortan. În aceşti zece ani de activitate în funcţia de ministru al culturii au început o campania largă de pregătire a cadrelor de actori, muzicieni, cineaşti, pictori-scenografi în mai multe institute din Moscova, Leningrad, Kiev, Lvov. Au început editarea clasicilor literaturii noastre inclusiv M. Eminescu, I. Creangă, V. Alecsandri, C. Negruţe şi a. A fost inaugurată în parcul central al Chişinău - lui Aleia clasicilor literaturii naţionale şi deschis studioul "Maoldova film". Au fost prezentate pe ecranul unional primele filme moldoveneşti "Balada haiducească", "Cîntec de leagăn", "Insula vulturilor", "La marginea oraşului", "Omul merge după soare". Au început să Construiască zeci de cinematografe, Case de cultură, "Luminiţe" - magazine speciale pentru vînzarea cărţilor, au apărut mai milte ziare: săptămînalul "Cultura" (azi "Literatura şi arta"), ziarul "Chişinăul de seară". Sa deschis un teatru nou pentru tineret "Luceafărul".

În aparatul ministerului Lazarev a organizat cursuri de studierea limbii moldoveneşti. Cu tiraje mari se edita operele clasicilor literaturii naţionale. În 1961 a fost organizat primul congres de inaugurare al Uniunii Cineaştilor din Moldova.

Perioada aflării la conducerea Ministerului culturii a lui A. Lazarev a coincis cu aşa numită perioadă de dezmorţire pe cînd după moartea lui I. Stalin multe presoane în domeniul artelor au fost anulate. În Moldova foştii studenţi de la VGIK, "Şciukin", "LIKI" şi alte instituţii de arte căutau forme noi în dezvoltarea artelor. Filmul "Omul merge după soare" de V. Gagiu, M. Calic cu muzica lui M. Tariverdiev era din categoria celor pelicule, care era mai puţin obişnuit pînă atunci. Neobişnuite au fost şi căutările operatorului V. Derbeniov în domeniul imaginilor şi culorilor. Şi directorul studioului Victor Şevelov, şi ministrul A. Lazarev a susţinut novatorii de la "Moldova-film". însă cînd pelicula a aparut pe ecrane elita partiinică moldovenească de pe atunci în frunte cu primul secretar al PC M I. I. Bodiul sa rîdicat contra acestui film novatoric. Filmul a fost învinuit de modernism, formalism şi alte păcate. A fost elibirat din funcţia directorul studioului "Moldova-film" scriitorul V. Şevelov. Lazarev s-a ales cu o mustrare aspră iar peste un timp scurt elibirat şi el din funcţia de ministru. Fostul ministru a plecat la Academia de ştiinţe a Moldovei unde a început cariera de la simplu lucrător ştiinţific inferior, dar prin talentul şi dîrzănia sa a crescut într-un timp relativ scurt pînă la academicean şi adjunct al preşedintelui Academiei în domeniul ştiinţelor sociale.

Lazarev a abandonat Academia pe atuncea cînd după insistenţa lui I. I. Bodiul Preşedinte al AŞ RSSM a fost adus A. Jucenco, care nici nu cenoştea limba moldovenească.