La începutul secolului al XX-lea Duma orăşenească a luat decizie de a construi sediul nou al Băncii municipale, oferind un lot de pământ viran cu o suprafaţă de 360 stânjeni pătraţi, aflat pe piaţa Poliţienească. A fost anunţat concurs de proiecte, la care drept cel mai bun a fost recunoscut proiectul inginerului Mihail Constantinovici Cekeruli-Cuş, consultat, după unele informasţii de A.I. Bernardazzi. Edificiul a fost realizat în stil eclectic cu forme neoclasice şi baroce, orientare în vogă pentru clădirile publice din această perioadă. Construcţia a început în 1903 şi s-a finisat doar în 1911, din 1904 până în 1908, construcţia băncii fiind stopată din cauza dificultăţilor financiare. Între anii 1975–78 clădirea a fost reconstruită pentru sala cu orgă, arhitect Iu. Leoncenko, fiind păstrate toate elementele şi formele spaţiale a edificiului bancar, sala de operaţii bancare fiind amenajată pentru 555 locuri. În foaie sunt sculpturile compozitorilor, autor L. Dubinovsky.

Clădirea este ridicată pe un subasment masiv, ocupă colţul unui cartier, care fusese cândva rezervat pentru piaţa poliţienească, mărginit lateral de strada Vlaicu Pârcălab. A fost amplasat cu o retragere de la linia bulevardului, cu intrarea principală ridicată pe un podium din trepte, ce-i conferă edificiului o monumentalitate sporită. Planul fostei bănci municipale este rectangular, cu faţada îngustă perpendiculară bulevardului Ştefan cel Mare. Sala de operaţiuni, cu colonade laterale, ocupă centrul clădirii, luminată de ferestre ample în arc în plin cintru. Faţadele sunt simetrice, cu porticuri din patru coloane ale ordinului corintic, amplasate în axele de simetrie. Intrarea principală este soluţionată printr-un portic cu coloanele îngemănate, ridicate pe postamente, cu dominarea a unei cupole sferice şi cu sculptura lui Hermes, zeul comerţului. Intrarea este străjuită de sculpturile a doi lei, compoziţie ce se repetă şi la faţada posterioară, la intrarea în subsol. Decoraţia plastică a clădirii este deosebit de bogată în statui şi reliefuri sculptate, în care domină simbolurile legate de comerţ şi finanţe.