[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituie 1398 de oameni, dintre 45.57% - bărbaţi şi 54.43% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 96.64% - moldoveni, 1.79% - ucraineni, 0.50% - ruşi, 0.93% - găgăuzi, 0.14% - alte etnii.

În satul Gîrbova au fost înregistrate 554 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.5 persoane.

[în sus]Istoria localității

Satul Gîrbova este menționat documentar în anul 1554. În anul 1803 satul aparţinea Mănăstirii Sf. Sava din Iaşi, iar din 1817 - Mănăstirii Frumoasa. Ea stăpînea aici 120 fălci de arătură, 100 fălci de tufari îngrădiţi, 150 fălci de fîneaţă şi 200 - de păşune. În 1835 în sat erau 77 de gospodării cu 434 de locuitori. În 1894 în sat îşi deschide uşile şcoala de alfabetizare.

Alături de o mică biserică, acoperită cu paie (datînd din 1775), se ridică din lemn, în anul 1908, biserica „Adormirea Maicii Domnului”, de forma unei case obişnuite, dar încununată de trei turle.

Foametea din 1946-1947 a făcut mari ravagii printre locuitorii satului. În anii de colectivizare la Gîrbova s-a aflat un sector al gospodăriei colective "Maiak" cu sediul la Bîrnova, care cultiva cereale, culturi tehnice, fructe şi legume, producea carne şi lapte. În perioada sovietică  în sat funcâiona şcoala de 8 ani, casa de cultură cu instalaţie pentru proiectarea filmelor, două biblioteci, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu postal, creşă-grădiniţă de copii, două magazine.

Recensămîntul populaţiei din 1979 înregistra în Gоrbova 1539 de oameni, iar cel din 1989 - 1567 de locuitori.

[în sus]Monumente istorice

Pe moşia localităţii Gîrbova arheologii au depistat urme ale activităţii umane datînd din antichitate.  După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, în zona actualei localităţi Gîrbova s-au format trei aşezări umane. Ele au existat pînă la năvălirea triburilor nomade ale hunilor, venite din stepele asiatice în secolul al IV-lea. Migratorii au prădat şi au ars aceste aşezări. Pe locaţia lor arheologii au descoperit obiecte de uz casnic, unelte de muncă, fragmente de ceramică tipice pentru secolele II-IV.

Circa 1.300 de ani în urmă în această zonă a fost întemeiat un sat, care a existat pînă la mijlocul secolului al XIV-lea, pe vatra căruia au fost găsite obiecte din perioada celui de-al doilea val al migraţiilor, secolul al XII-lea – al XIII-lea.

În anul 1968 în timpul lucrărilor de terasament din centrul satului Gîrbova a fost scos la suprafaţă un tezaur monetar alcătuit din 25 de monede de aur şi 221 de monede de argint. Dintre piesele găsite 24 de monede sînt ducaţi olandezi, una – ducat  austriac din vremea lui Iosif al II-lea (1765-1790), 9 monede de argint ruseşti provin din timpul Ecaterinei a II-a (1762-1796), 4 taleri austrieci din domnia Mariei Tereza (1740-1780) şi 208 monede turceşti din secolul al XVIII-lea. Actualmente  tezaurul este depozitat la Muzeul de Istorie.

[în sus]Resurse naturale

Suprafaţa totală a terenurilor cu destinaţie agricolă din satul Gîrbova este de 1841,5 ha. Livezile ocupă 105,3 ha, iar păşunile -406,5 ha. Satul are 4 iazuri.