[în sus]Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 177 de oameni, dintre care 45.20% - bărbaţi și 54.80% - femei. Structura etnică a populaţiei era următoarea: 85.31% - moldoveni, 8.47% - ucraineni, 6.21% - ruşi.

[în sus]Istoria localitații

Satul Grinăuți este amplasat într-o zonă pitorească, cu păduri şi livezi. Prima atestare documentară a satului Grinăuți datează din 5 februarie 1872, cînd acesta este pomenit în revista "Bessarabskie oblastnîe vedomosti". În 1875 localitatea avea 87 de curţi și 466 de locuitori.  Mănăstirea "Sf. Pavel" de pe muntele Athos stăpînea la Grinăuţi o moşie de 811 desetine de pămînt arabil. În 1910  în sat a fost deschisă o școală primară întreținută pe banii acestei mănăstiri. 

Boierul Constantin Cazimir, care studiase la Academia Agricolă din Petersburg şi la Universitatea din Leipţig a fondat în 1892 la Grinăuți o Şcoală agricolă primară, unde erau pregătiți specialiști în agricultură. Arendînd pămînt de la mănăstirea "Sf. Pavel", Constantin Cazimir începuse constucția școlii agricole.  Prin concurs au fost aleşi primii 38 de elevi. Școala dispunea de 4 blocuri de studii, 5 anexe gospodărești, staţie meteorologică, pepinieră, livadă, legumărie, ferme de bovine, porcine.  

În 1940 în baza Școlii agricole este organizat Tehnicumul de Zootehnie şi Veterinărie. În 1963 tehnicumul şi-a sistat activitatea şi a fost transferat la Carmanova, iar în baza lui, a fost organizată o Școală profesional-tehnică. În 1976 instituția a devenit şcoală experimentală de bază pentru Institutul de cercetări ştiinţifice în domeniul învăţămîntului profesional-tehnic din Sankt-Petersburg. În 1992 prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova instituţia a fost reorganizată în Colegiu agro-industrial, fiind subordonată Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei.