[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1566 de oameni, dintre care 47.00% - bărbaţi și 53.00% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului arăta astfel: 97.06% - moldoveni, 1.28% - ucraineni, 1.47% - ruşi, 0.06% - alte etnii.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Gura Camencii constituia 3538 de oameni, dintre care 47.68% - bărbaţi și 52.32% - femei. Componența etnică a populaţia comunei era următoarea: 98.28% - moldoveni, 0.79% - ucraineni, 0.76% - ruşi, 0.03% - bulgari, 0.06% - polonezi, 0.08% - alte etnii.

În comuna Gura Camencii au fost înregistrate 1203 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.9 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Prima mențiune documentară a satului Gura Camencii datează din 28 aprilie 1552, cînd Stefan Voievod confirmă stăpînirea lui Gheorghe logofăt asupra satului cumpărat de la nepoţii lui Coste Posadnic, fost pîrcălab de Soroca. Următoarea mențiune datează din anul 1628. La această dată  voievodul Miron Baranovschi Movilă îi întărea lui Gavril Gorgan, pîrcălab de Soroca, satul Camenca de pe Răut, cumpărat cu 200 taleri de la vistiernicul Mihălache Cantacuzino.

[în sus]Monumente istorice

Gura Camencii este o veche aşezare umană amplasată într-o văgăună strîmtorată de stînci la gura rîuşorului Camenca. În rezultatul săpăturilor arheologice aici au fost descoperite urmele a 4 aşezări umane, cu o vechime de peste 14. 000 de ani. Pe vetrele lor au fost atestate oase de animale, cărbune de lemn, aşchii şi unelte de cremene din perioada tîrzie a paleoliticului. Tot aici au fost identificate vetrele a două aşezări umane din neolitic (mileniul V î. Hr.). Locuitorii acestora îşi făceau case adîncite în pămînt, confecționau unelte din cremene, modelau vase din lut. Din eneolitic datează vetrele a 6 aşezări cu aspect de sate adevărate. Locuitorii lor construiau case din lemn unse cu lut, cu sau fără etaj, lucrau pămîntul, creşteau vite, practicau diferite meşteşuguri casnice, produceau unelte de muncă din cremene, dar mai perfecţionate, modelau vase din argilă de diferite forme şi mărimi înfrumuseţîndu-le cu imagini pictate.