[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1528 locuitori, dintre care 48.63% - bărbaţi și 51.37% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 95.29% - moldoveni, 2.49% - ucraineni, 1.90% - ruşi, 0.07% - bulgari, 0.07% - polonezi, 0.20% - ţigani.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia la nivelul comunei Ghindeşti constituia 2603 locuitori, dintre care 48.18% - bărbaţi și 51.82% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei: 96.31% - moldoveni, 1.96% - ucraineni, 1.50% - ruşi, 0.04% - bulgari, 0.04% - polonezi, 0.12% - ţigani, 0.04% - alte etnii.

În comuna Ghindeşti au fost înregistrate 966 gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.

[în sus]Istoria localitații

Satul Ghindești a fost menționat documentar în anul 1661. În preajma satului au fost descoperite urmele unor vechi așezări umane. Săpăturile arheologice au scos la lumina zilei obiecte din cremene din perioada paleoliticului mijlociu şi tîrziu, un vas de lut, o seceră de bronz, bolduri din bronz, cuptoare de lut, construcţii de uz gospodăresc, unelte de lucru etc. La nord-est de sat arheologii au identificat şi vatra unui sătuc din perioada romană tîrzie, fondat după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. Satul respectiv şi-a încetat existenţa în urma invaziei hunilor din a.376, fiind devastat şi incendiat de năvălitorii barbari. Acolo s-au păstrat urme de case arse, grămezi de lut ars cu amprente de nuiele, diverse obiecte de uz casnic, toate din perioada romană (sec. II-IV).

O parte din moşia Ghindeşti a aparţinut marelui vornic al Ţării de Sus Ion Prăjescu. În 1664 părţile lui din moşia Ghindeşti din ținutul Sorocii au fost vîndute pentru datorii. În 1796 moșia Ghindești se afla în proprietatea banului Iordachi Darie.

În 1817 moșia se afla în posesia lui Ianacache Cruşovan (Cruşevan) căsătorit cu Smaranda, fiica lui Ștefan Isăcescu, şetrar, proprietarul moşiei megieşe, Stоrceni.