[în sus]Populația

La recensămîntul din anul 2004, populaţia satului constituia 1312 oameni, dintre care 48.86% - bărbaţi şi 51.14% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este următoarea: 29.19% - moldoveni, 62.73% - ucraineni, 6.71% - ruşi, 0.08% - găgăuzi, 0.46% - bulgari, 0.84% - alte etnii.

Populaţia la nivelul comunei Bălţata constituie 1781 de oameni, dintre care 48.46% -bărbaţi şi 51.54% - femei. Compoziţia etnică a populaţiei comunei este următoarea: 25.83% - moldoveni, 67.49% - ucraineni, 5.45% - ruşi, 0.17% - găgăuzi, 0.34% - bulgari, 0.06% - polonezi, 0.67% - alte etnii.

În comuna Bălţata au fost înregistrate 538 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.3 persoane.

[în sus]Istoria localității

Satele din componenţa comunei au fost întemeiate la începutul secolului XX, între anii 1906–1910, de persoane care au migrat în această zonă a Basarabiei din Ucraina de Vest şi au cumpărat pămînt de la boierul Iaroşevici, care se ruinase. Noii veniţi au construit case şi au ridicat gospodării auxiliare. La începutul secolului XX circa 87% din populaţia comunei Bălţata erau etnici ucraineni. Pînă în anul 1969 localităţile Bălţata de Sus, Bălţata, Sagaidacul de Sus, Sagaidac intrau în componenţa sovietelor săteşti Budeşti şi Maximovca. În anul 1969 a fost format sovietul sătesc Bălţata, care în anul 1992 a fost transformat în comuna Bălţata.

[în sus]Monumente istorice

Actuala locație  a satului Bălțata a fost populată din vechime. Astfel în extremitatea de nord-est a satului arheologii au descoperit vatra unei așezări umane din secolele IV-III î.Hr. În proximitatea satului au fost descoperite alte 6 vetre de sate și 3 cimitire din secolele II-IV.  

Între anii 1956 – 1959 la marginea de vest a localității au fost făcute săpături arheologice, fiind descoperită vatra unui sat întemeiat în secolele XV-XVI și a fost găsit un tezaur care constă din 263 monede de aur și argint de proveniență ungurească, poloneză, turcească, germană, austriacă și 17 obiecte de podoabă (cercei, inele, nasturi, etc.) datînd din secolele XV - XVII. Arheologii au stabilit că tezaurul a fost ascuns între anii 1622 – 1660.

[în sus]Economia locală

Pe teritoriul comunei activează agenţii economici:

• Cooperativa Serbaltagro – prestează servicii populaţiei de prelucrare a pămîntului;
• CAP Agrobălţata – cultivarea culturilor cerealiere şi prestează servicii populaţiei de prelucrare a pămîntului, comercializarea produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice, articolelor de tutun, mărfurilor de primă necesitate;
• SRL Gricon - V – cultivarea legumelor;
• SRL Topalex – prelucrarea lemnului;
• SRL Bastercom – prelucrarea lemnului;
• SRL Pelinart – sculptare în lemn;
• SC Gass SRL – producerea blocurilor din plastic;
• ÎI Manuchian Oganes - comercializarea produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice, articolelor de tutun, mărfurilor de prima necesitate;
• ÎI Chiruneţ Ion – comercializarea produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice, articolelor de tutun, mărfurilor de prima necesitate;
• ÎI Sabina Maia – comercializarea produselor alimentare, băuturilor ne alcoolice , rechizite de birou, mărfurilor de prima necesitate;
• SRL Ovesan – magazin-bar;
• ÎI Putin Victor – comercializarea materialelor de construcţie şi de uz gospodăresc;
• SRL Baltcomagro – comercializarea produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice, articolelor de tutun, mărfurilor de prima necesitate;
• ÎI Petru Putin – prestarea serviciilor de transportare a pasagerilor;
• ÎI Cupţova Svetlana – comercializarea produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi nealcoolice , articole de tutun, mărfurilor de prima necesitate.

Pe teritoriul comunei se află patru întovărăşiri pomicole: ÎP Sagaidacul Nou, ÎP Poligrafist, ÎP Proagroliux şi ÎP Livada.

[în sus]Sfera socială

Pe teritoriul satului funcţionează:

• Şcoala medie Bălţata;
• Grădiniţa de copii;
• Casa de cultură;
• Biblioteca publică.